CtEDO 17.10.2002 Auto

CASE OF STAMBUK v. GERMANY

RESPONDENT
DEU
HOTĂRÂRE
17.10.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 10
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CASE OF STAMBUK v. GERMANY (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1943 și trăiește în Blaubeuren. La 25 octombrie 1995, Curtea de disciplinare din districtul Tübingen pentru practicieni medicali (Bezirksberufsgericht für Ärzte) a impus o amendă de 2.000 de mărci germane („DEM”) pentru reclamantul, un oftalmolog, pentru a ignora interdicția publicității în temeiul dispozițiilor relevante ale Regulamentului Baden-Württemberg privind conduita profesională a Consiliului de practicieni medicali (Berufsordnung der Landesärztekammer) și a Actului privind Consiliile pentru Profețiile Medice (Heilberufe Kammergesetz). 10. În argumentul său, Curtea disciplinară a constatat că reclamantul a efectuat operațiuni medicale cu o tehnică laser. În casa în care a avut camerele de consultare, soția sa a condus un „centr-excimer-laser”. În mai 1994, jurnalistul dna K. din ziarul Schwäbische Zeitung a vizitat reclamantul, la numire, în camerele sale de consultare și a discutat despre noua sa tehnică de operare laser. În plus, a fost făcută o fotografie a reclamantului la locul său de muncă. La 26 septembrie 1994, a apărut în ziar un articol semnat de dna K. și intitulat „Cornea sub foc – laser restaura viziune completă. În Blaubeuren, „cheratotomia fotorefractivă” a fost aplicată de trei ani – riscurile de operare sunt scăzute – cheltuielile sunt parțial rambursate de asigurări” (“Die Hornhaut unter Beschuss – Laser gibt dem Auge die volle Sehkraft zurück. În Blaubeuren wird seit drei Jahren die ‘Fotorefractive Keratektomie’ angewandt – Operationsrisiken sind gering – Kosten werden teilweise von den Kassen übernommen.”). În articolul respectiv, s-a afirmat, printre altele, că, potrivit indicațiilor sale, reclamantul a tratat peste 400 de pacienți cu o viziune defectuoasă cu o tehnică laser și că, în niciun caz, nu au fost necesare măsuri corective ulterioare și că, în consecință, a avut o rată de succes de 100%. Articolul a raportat, de asemenea, declarația reclamantului că succesul pe termen lung al unei operații depindea de experiența medicului și de selecția pacienților. Articolul a fost ilustrat de o fotografie de 12x19 cm de dimensiune care a arătat reclamantul la calculatorul său îndreptat către monitor. Acesta a avut titlul: „În ocazia „mapping” Dr. Miro Stambuk vede pe monitorul computerului său dacă pacientul poate fi tratat cu tehnica laser” (“Beim „mapping” sieht Dr. Miro Stambuk auf dem Monitor seines Computers, ob ein Pacient mit dem Laser behandelt werden kann”. 11. Curtea disciplinară a considerat astfel că reclamantul nu a luat în considerare art. 25 alin. (2) și 27 din Regulamentul de conduită profesională al Consiliului Medical Practicians (a se vedea mai jos, legislația internă relevantă, punctul 20). Astfel, în conformitate cu secțiunea 25 alineatul (2), un medic nu ar trebui să permită publicarea de fotografii în ceea ce privește activitățile sale profesionale care au un caracter publicitar, a indicat numele și a prezentat o fotografie. Potrivit secțiunii 27, cooperarea unui medic în publicații informative în presă nu a fost permisă decât dacă aceste publicații sunt limitate la informații obiective și dacă persoana și activitățile practicantului nu au fost prezentate sub forma unei publicități. În interviurile de presă, practicantul medical a fost ținut la „obiectivitatea responsabilă” (“verantwortungsbewusste Objektivität”). 12. Potrivit Curtei, reclamantul nu a respectat aceste reguli în sensul că, în interviu, el a subliniat că a tratat peste 400 de pacienți și a avut o rată de succes de 100%. El a avut astfel în principal scopul de a da prominente propriei sale persoane. Acest lucru a fost confirmat de observația sa despre experiența sa profesională. De asemenea, marea fotografie, arătând reclamantului în haina sa medicală poziționând ca profesor în fața computerului său, a mers peste limitele permisibile ale informațiilor obiective, deoarece, împreună cu auto-praza găsită în text, mesajul a fost transmis că reclamantul a fost un profesionist special experimentat. Reclamantul ar fi trebuit să negocieze cu reporterul caracterul obiectiv al publicării și mărimea fotografiei pentru a se conforma interdicției de publicitate. 13. La 15 iunie 1996, Curtea de Apel Disciplinar din Stuttgart pentru Medical Practicers (Landesberufsgericht) a respins apelul reclamantului. Curtea de Apel a confirmat faptele stabilite de Curtea de District și raționarea sa juridică. 14. Curtea de Apel a considerat în special că, pentru a pune în aplicare interdicția publicității, astfel cum se prevede la art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de conduită profesională, cooperarea cu presa a trebuit să fie interzisă în măsura în care publicațiile au un caracter publicitar (punctul 25 alineatul (2)). Nu era disponibilă nici o măsură mai restrictivă, formularea unei publicații își putea deghiza caracterul publicității și, prin urmare, constituie o modalitate de a eluda interdicția de interzicere. 15. Având în vedere circumstanțele interviului și prezentarea articolului, Curtea de Apel a considerat în continuare că reclamantul nu numai că a fost publicat un articol care să depășească informațiile obiective privind o anumită tehnică de operare, ci a acționat în mod deliberat pentru a da prominente propriei sale persoane. Curtea de Apel a afirmat, de asemenea, că, având în vedere interesele colegilor săi, interzicerea publicității a depășit libertatea reclamantului de a exercita profesia sa. 16. La 7 mai 1997, Curtea Constituțională Federală a refuzat să recunoască plângerea sa constituțională.Decizia a fost îndeplinită la 22 mai 1997. 17. În Republica Federală Germania, profesia medicală este reglementată parțial de legea federală și parțial de legea Länder. Principalele norme relevante pentru acest caz se găsesc în Legea federală a practicilor medicale (Bundesärzteordnung) din 1953, în versiunea din 16 aprilie 1987 (modificată în 1988, 1990, 1992 și 1993), în Actul Baden-Württemberg privind Consiliile pentru Profețiile Medice (Gesetz über die öffentliche Berufsvertretung, die Berufspflichten, die Weiterbildung und die Berufsgerichtsbarkeit der Ärzte, Zahnärzte, Tierärzte, Apothe und Dentisten – Heilberufe-Kammergetz) din 16 martie 1995 (modificat în 1999 și 2000), și în Regulamentul Baden-Württemberg privind conduita profesională a practicilor medicale în versiunea din 23 februarie 1994, astfel cum a fost modificat în septembrie 1996 (în vigoare la amendamentele recente în 1998, în anul 2000). 18. Potrivit articolului 1 din Legea Federală a Medicienților, medicul trebuie să aibă grijă de sănătatea fiecărui individ și a întregii comunități; exercită o profesie liberală și nu un comerț sau o afacere. 19. Practicienii medicali practicați în Baden-Württemberg constituie Consiliul de Practicieni Medici Baden-Württemberg, care este o asociere publică (secțiunile 1, 2 și 7 din Actul Baden-Württemberg privind Consiliile pentru Profesii Medice). Funcțiile Consiliului Medical Practicianilor includ apărarea intereselor membrilor săi și asigurarea respectării obligațiilor lor profesionale (secțiunea 4 din respectiva lege). Consiliul adoptă decrete privind, printre altele, normele de conduită profesională (secțiunea 9 din respectiva lege). 20. În ceea ce privește comunicațiile profesionale, Regulamentul Baden-Württemberg privind conduita profesională al Consiliului Medical Practicianilor, astfel cum este în vigoare în momentul materialului, cu condiția următoarea: Secțiunea 25 „(1) Nu este permisă un medic să își facă publicitate propriilor servicii sau a altor medici. El nu instigă sau tolerează publicitatea interzisă de către alții. ... (2) Un medic nu tolerează publicarea rapoartelor sau a fotografiilor despre activitatea sa profesională cu un caracter publicitar, care să-și declare numele, să-și arate fotografia sau să-și indică adresa. Secțiunea 27 „Publicile medicale sau cooperarea în publicații informative în presă, radiodifuziune sau televiziune sunt permise dacă și în măsura în care aceste publicații sau cooperarea medicului sunt limitate la informații obiective și neithr medicul însuși sau activitățile sale sunt prezentate sub forma unei publicități. În astfel de cazuri, medicul este reținut la „obiectivitatea responsabilă”, ceea ce se aplică și prelegerilor publice privind problemele medicale”. 21. Secțiunile 55-69 din Legea Baden-Württemberg privind Consiliile pentru Profesirile Medice reglementează competențele disciplinare ale Consiliilor. În conformitate cu secțiunea 55 alineatele (1) și (2), membrii acestor consilii se confruntă cu o acțiune disciplinară pentru încălcarea profesională (berufsunwürdige Handlungen), adică comportamentul care a ofensat sarcinile profesionale în calitate de membri ai Camerei în cauză. În conformitate cu art. 58, se pot impune următoarele sancțiuni disciplinare în cadrul procedurii judiciare disciplinare: avertizare, reprimare, o amendă de până la 100 000 DEM, pierderea membrilor organelor Consiliului și a altor organisme reprezentative sau comitete de entități subordonate pentru o perioadă de maximum cinci ani, pierderea dreptului de vot și alegerea acestor organe pentru o perioadă de maximum cinci ani. Procedura disciplinară se desfășoară, în primă instanță, în fața instanțelor disciplinare din district (art. 60); un recurs se confruntă cu hotărârea instanței disciplinare din district și trebuie depus în fața instanței de recurs disciplinar (art. 61).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă