A.S.A. v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
A.S.A. v. HUNGARY (CtEDO, 2023)
Publicat la 3 iulie 2023 PRIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 53952/22 A.S.A. împotriva Ungariei depusă la 17 noiembrie 2022 a comunicat la 13 iunie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la îndepărtarea reclamantului din Ungaria. El și încă 12 cetățeni siriani au intrat clandestin în Ungaria la 9 Iulie 2022. În aceeași zi au fost implicați într-un accident grav de trafic, lăsând reclamantul grav rănit. După ce s-a trezit din comă în spital, el a informat ofițerii de poliție despre dorința lui de a căuta protecție internațională în Ungaria. La 19 Iulie 2022, reclamantul a fost eliberat din spital și a luat – bătut și pe lixă – la o secție de poliție, unde a petrecut câteva ore într-o detenție pe termen scurt. În timpul interacțiunilor sale cu poliția, el a exprimat în repetate rânduri dorința de a solicita protecție internațională și a plâns de dureri legate de leziunile sale. În noaptea următoare, poliția a dus reclamantul și încă patruzeci de extratereștri pe partea externă a gardului de frontieră și le-a făcut să meargă în Serbia. Deplasarea a fost bazată pe secțiunea 5 (1b) din Legea de Frontieră de Stat. Reclamantul se plânge că a făcut parte din expulzarea colectivă, în încălcarea articolului 4 din Protocolul nr. 4 la Convenție. În plus, în conformitate cu art. 3 din Convenție, el se plânge că a fost îndepărtat în Serbia, fără a se evalua consecințele îndepărtării drepturilor sale în temeiul acestei dispoziții și în încălcarea obligației sale de procedură, și se plâng în conformitate cu art. 13 în coroborat cu art. 4 din Protocolul nr. 4 că el nu a avut nici un remediu eficace la dispoziția sa îndepărtat. Reclamantul a fost expulzat în mod colectiv din Ungaria, în încălcarea articolului 4 din Protocolul nr. 4 la Convenție? În special, reclamantul a avut o posibilitate reală și eficace de a prezenta argumente împotriva eliminării sale și au fost aceste argumente examinate în mod corespunzător de autoritățile statului contestat (a se vedea Khlaifia și alții c. Italia [GC], nr. 16483/12, § 248, 15 decembrie 2016)? La momentul îndepărtării reclamantului, ce posibilități de solicitare a protecției internaționale erau disponibile extratereștrilor prezenti neregulat pe teritoriul Ungariei? Ar putea solicita astfel de extratereștri pentru protecție internațională fără să părăsească teritoriul Ungariei? Dacă da, în ce condiții? A fost posibil la momentul intrării reclamantului în Ungaria să solicite protecția internațională la punctele de trecere a frontierelor? Care au fost modalitățile procedurii preliminare de protecție internațională la ambasada maghiară din Serbia și cum a funcționat în practică la momentul îndepărtării reclamantului? În așteptarea solicitării lor la ambasada maghiară, care era poziția reclamanților de protecție internațională (natura șederii lor în Serbia, asistența acordată etc.)? Statul pârât și-a respectat obligația în temeiul articolului 3 din Convenție de a evalua în mod corespunzător riscurile de tratament contrar dispoziției respective înainte de a elimina reclamantul din Ungaria în Serbia (a se vedea, printre altele, Ilias și Ahmed c. Ungaria [GC], nr. 47287/15, în special §§ 129-134, 141, 148 și 163, 21 noiembrie 2019 și Tarakhel c. Elveția [GC], nr. 29217/12, §§§§§ 122, CEDH 2014 (extracte)? A avut reclamantul la dispoziția sa un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 4, conform articolului 13 din Convenție (a se vedea Shahzad c. Ungaria, nr. 12625/17, §§ 77-79, 8 iulie 2021)?