CASE OF BENZAN v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list (friendly settlement)
CASE OF BENZAN v. CROATIA (CtEDO, 2002)
PRIMEI SECȚIUNI CAUZĂ DE BENZAN c. CROATIA (Documentul nr. 62912/00) JUDGMENTUL (Resoluție în limba franceză) STRASBOURG noiembrie 2002 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Benzan c. Croația, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința ca Camera compusă din: C.L. Rozakis Președintă Doamna Tulkens Lorenzen Doamna Vajić Levits Kovler Zagrebelsky, judecători și dl Fribergh Grefierul Secțiunii care a deliberat în particular la 24 octombrie 2002, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDIU Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 62912/00) împotriva Republicii Croația depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de un cetățean croat, dl Darko Benzan („reclamantul”), la 2 octombrie 2000. Ružica Paradiš, avocat practicant la Zagreb. Guvernul croat (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Lidija Lukina-Karajković. Reclamantul s-a plâns că a fost victim de o încălcare a articolului 3 din Convenție în sensul că condițiile din închisoarea de stat Lepoglava constituie tratamente inumane și degradante. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1). Acest caz a fost atribuit primei secțiuni nou compuse. La 16 mai 2002, după obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 1 iulie 2002, o delegație a Curții a efectuat o misiune de constatare a faptelor în închisoarea de stat Lepoglava. La 17 septembrie 2002, după schimbul de corespondență, grefierul a sugerat părților că ar trebui să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § 1 litera (b) din Convenție. La 19 septembrie și, respectiv, 4 octombrie 2002, reclamantul și, respectiv, guvernul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Reclamantul s-a născut în 1951 și este în prezent în închisoare în închisoarea de stat Lepoglava (denumită în continuare „LSP”). În 1994 reclamantul a fost considerat vinovat dintr-un singur motiv de crimă. În timpul procesului el a fost diagnosticat cu tulburarea stresului post-traumatic și condamnat la zece ani de închisoare. Din 3 martie 2000 el a fost în LSP unde a fost plasat în aripa B. 10. LSP se compune dintr-o clădire radială care cuprinde patru aripi, fiecare din patru etaje și o anexă de două etaje. Trei aripi au fost renovate, aripa E este în prezent în renovare. B-wing nu a fost încă renovat. 11. Din mai 2001 până în iunie 2002 reclamantul a fost plasat în celula nr. 17 în aripa B. În cea mai mare parte a timpului a fost un alt deținut împărtășesc celula cu reclamantul. Acesta a măsurat 3,50 de metri cu 1,60 de metri. Nu existau instalatii sanitare in-cell. Au existat două ieșiri electrice nelucrate. A existat o lumină dim pe tavan. Fereastra de pe peretele de fata ușii a măsurat 80 cm2. A existat un scaun de lemn și un dulap de metal. A existat un set de paturi superioare. Celula mirosea puternic de umiditate. Zidurile de ciment au fost umed la atingere. 12. Reclamantul a afirmat că saltelele erau murdare și deținute de sânge și că mâncarea servită deținuților era insuficientă și de calitate scăzută. Asistența medicală a fost furnizată o dată pe săptămână, într-o zi alocată, indiferent de sănătatea lui. Reclamantul a declarat că nu se poate adresa la serviciile sociale din închisoare. Nu există divertisment sau alte activități în închisoare. În general, închisoarea a fost suprapopulată. Clădirile închisorii au fost construite acum aproximativ două sute de ani și sunt într-un stat foarte sărac. Cazurile de maltrat de către gardieni nu au fost neobișnuite. Reclamantul susține în continuare că holurile în care deținuții lucrează erau rece. 13. Potrivit Guvernului, alimentele servite deținuților au respectat valoarea de calorii prescrise. În general, deținuții nu s-au plâns de calitatea alimentelor, nici nu au existat obiecții în acest sens în cadrul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Punării Inumane sau Degradante (denumit în continuare „Raportul CPT”). Asistența medicală a fost acordată în funcție de nevoile fiecărui deținut. Condițiile s-au îmbunătățit după Raportul CPT, în măsura în care un medic general și un dentist au fost angajate pe întreg timp. Dacă a existat o nevoie, tratamentul specializat a fost disponibil în spital pentru prizonieri sau în orice spital regulat. Deținuții au ocazia de a lucra dacă doresc. Există plante de prelucrare a lemnului și a metalului, precum și unele locuri de muncă care oferă servicii. Aproximativ 50% din deținuții au lucrat. Reclamantul a exprimat dorința de a nu lucra. Deținuții au fost autorizați să privească televiziunea, să folosească o bibliotecă, să facă exerciții sau să aleagă printre alte activități precum lucrările de artă, lucrările cu butoaie, literatură sau clasele de muzică. Duminică și sărbători publice au existat proiecții de film; uneori concerte și piese de teatru au fost organizate. 14. Reclamantul a fost implicat în sesiuni terapeutice cu privire la deținuții care suferă de tulburări de stres post-traumatic și în exercitarea în aer liber. 15. În iunie 2002, reclamantul a fost mutat într-o altă celulă într-una dintre aripile renovate. DREPTUL 16. La 4 octombrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Cu scopul de a asigura o soluționare prietenoasă a cazului menționat mai sus, Guvernul se angajează să renovare până la sfârșitul lunii septembrie 2003 aripa B a închisoarei de stat Lepoglava. Guvernul va plăti 12.000 EUR domnului Darko Benzan. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. Guvernul se angajează, de asemenea, să nu solicite ca cazul să fie înaintat la Marea Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 17. La 19 septembrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului: „Not că Guvernul Croației va plăti suma de 12.000 EUR care acoperă prejudiciu material și moral și costuri pentru dl Darko Benzan, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului, și că se angajează să renoveze până la sfârșitul lunii septembrie 2003 aripa B a închisoarei de stat Lepoglava. Reclamantul acceptă propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Croației în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Reclamantul declară că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins. Reclamantul se angajează, de asemenea, să nu solicite ca cazul să fie înaintat către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 18. Curtea constată că reclamantul a fost mutat din celulă care a fost obiectul plângerii sale la Curte. Acesta remarcă în continuare angajamentul Guvernului de a renova aripa B a închisoarei de stat Lepoglava. În cele din urmă, ia notă de acordul atins între părți (art. 39 din Convenție). Curtea este convinsă că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale (art. 37 § 1 în amendă) 19. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL decide să scoată cazul din listă; ia notă de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Efectuat în limba engleză și notificat în scris la 8 noiembrie 2002, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Erik Fribergh Christos Rozakis Președintele grefierului