Verlagsgruppe News GMBH împotriva Austriei

Reclamantul este Verlagsgruppe News Gesellschaft mbH, o societate de răspundere limitată cu scaunul său în Tulln (Austria). Este reprezentată în fața Curții de către dl G. Zanger, un avocat practicant la Viena. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este proprietarul și editorul revistei săptămânale „News”. În ediția sa nr. 45/99 revista a publicat articole care raportează o demonstrație planificată împotriva rasismului și a politicii FPÖ, precum și articole despre dl Haider, guvernatorul regional Carinthia și, în acel moment, președintele Partidului Liberal austriac (FPÖ), comentand, printre altele, rolul său în procesul în curs de creare a noului Guvern Federal (Bundesregierung) după alegerea Adunării Naționale (Naționalrat) în octombrie 1999. Pe prima pagină a pus un fotomontaj care imaginează dl Haider simbolizând diavolul: coarnele atașate la capul calv pe un fond roșu arzător.

Această imagine a fost însoțită de următoarele secvențe text: „Arch-enemie Haider, modul în care intenționează să intre în putere” și „Demonstrarea: care îl opun” și „Cum încearcă în continuare să incendieze” La 12 noiembrie 1999, dl Haider a introdus proceduri de compensare împotriva societății reclamante care solicită compensare în temeiul articolului 6 din Legea Media (Mediengesetz) pentru difamare. El a susținut că fotomontajul, imaginand-l ca diavol, a constituit infracțiuni în temeiul Codului penal. Mai mult, el solicită măsuri suplimentare în temeiul Legii media, cum ar fi publicarea unui anunț că procedurile în temeiul acestei Acte au fost deschise și publicarea hotărârii. La 19 noiembrie 1999, St.

Curtea Regională Pölten (Landesgericht), fără a avea o audiere, a ordonat societății reclamante să publice următorul anunț: „Aviz în temeiul articolului 8a (5) și al articolului 37 (1) Legea media: În ediția sa 45 din 11 noiembrie 1999 periodicul „Notițe” publicat pe pagina de față o descriere a reclamantului ca diavol. Alături de următoarele titluri au fost publicate: „Arch-enemic Haider, cum intenționează să intre în putere”; „Demonstrarea: care se opune la el”; și „Cum încearcă mai mult să incendieze”. Reclamantul Dr. Jörg Haider a depus o cerere în temeiul Legii Media din cauza acestei pagini de față împotriva acuzatului, Verlagsgruppe News GmbH.

La 7 decembrie 1999, societatea reclamantă a depus un apel, subliniind că fotomontajul din prima pagină a trebuit să fie luat în considerare în legătură cu articolele din revistă, în care a raportat o demonstrație planificată și susținătorii săi împotriva politicii FPÖ și a dlui Haider, împotriva rasismului în general și împotriva poziției politice a dlui Haider. În plus, acesta a susținut că fotomontajul era ușor de recunoaștet ca caricatură și că mesajul fundamental al publicării era că dl Haider era „arcul-enemic politic” pentru mulți oameni austriaci. Prin urmare, publicația impugnată a fost o hotărâre de valoare. În sfârșit, societatea reclamantă a făcut trimitere la Hotărârea Oberschlick c. Austria (no.1) din 23 mai 1991 (Seria A nr. 204, p. 26, § 59), în care Curtea a constatat că limitele criticilor acceptabile sunt mai largi în ceea ce privește un politician care acționează în calitate publică decât în ceea ce privește o persoană privată.

La 22 decembrie 1999, Curtea de Apel din Viena a respins apelul societății reclamante. La 11 iulie 2000, St. Curtea Regională Pölten, după audierea, a condamnat societatea reclamantă la o amendă de ATS 100.000 și a ordonat publicarea acestei hotărâri în revista sa. A constatat că cititorul medie a raportat fotomontajul cu caracteristicile negative ale diavolului. Publicația incriminată a constituit o denuntare degradantă, deoarece dl Haider a fost egalat cu răul. La 18 decembrie 2000, Curtea de Apel din Viena (Oberlandesgericht), după audierea, nu ar fi putut fi dedusă din titlurile însoțitoare. La 18 decembrie 2000, Curtea de Apel din Viena (Oberlandesgericht), după ce s-a desfășurat o audiere, a permis parțial apelul reclamantului cu privire la punctele de drept și de fapt (Berufung wegen Nichtigkeit und Schuld) și recursul împotriva sentinței (Berufung wegen Strafe) și a redus amenzile la 80.000 ATS.

Ea a constatat că publicația incriminată nu constituie o egalizare cu caracterul diavolului. Cu toate acestea, a fost plasată ca ochi-catcher pe pagina de față și a constituit o expunere impresionantă a dlui Haider, în care a fost descris ca degradat și ridiculizat public. Mai departe a constatat că fotomontajul nu a putut fi considerat ca o caricatură. Deși limitele criticilor acceptabile au fost mai mari în ceea ce privește un politician care acționează în capacitatea sa publică decât în ceea ce privește o persoană privată, difamarea a fost interzisă.

Balanzând interesul personal al dlui Haider împotriva drepturilor societății reclamante în temeiul articolului 10 din Convenție, s-a constatat că și un politician are dreptul să-și protejeze reputația, în special în cazul în care imaginea de degradare, ținând cont de claritatea sa, a servit în principal interesele de afaceri ale societății (ediția 45/99 a revistei „News” a atins cel mai înalt volum de vânzări vreodată). În acest caz, s-a constatat că interesul personal de a proteja reputația unei persoane depășește dreptul garantat de art. 10 din Convenție, deoarece accentul publicării a fost pus pe declarația ofensivă personală. Prin urmare, instanța a concluzionat că elementele obiective ale infracțiunii de difamare au fost îndeplinite în sensul articolului 115 din Codul Penal.

Referindu-se la Hotărârea din 23 mai 1991 (Seria A nr. 204), Oberschlick v. Austria (nr. 1), a constatat că fotomontajul de pe pagina de față a trebuit să fie luat în considerare separat de rapoartele din revistă, deoarece, în orice caz, impactul său a suprapunut toate posibilele referințe factuale. Titlurile însoțitoare nu au furnizat o bază de fapt pentru fotomontajul incriminat și libertatea de exprimare nu ar putea justifica declarația ofensivă personală comisă de publicație. În conformitate cu Legea media, reclamațiile de compensare pot fi formulate fie în proceduri penale împotriva editorului, fie, în lipsa unor astfel de proceduri penale, în proceduri separate. În cazul în care o publicare în mass-media, privită în mod obiectiv, constituie, printre altele, o insultă în temeiul secțiunii 115 din Codul Penal, persoana insultată poate cere compensare pentru prejudiciu moral ale proprietarului mass-media, în conformitate cu art. 6 § 1 din Legea media.

Secțiunea 115 din Codul Penal, în măsura în care este relevant, se citește după cum urmează: „1. Oricine care, în public sau în prezența altor mai multe, insultă, batjocorește, maltratează sau amenință să maltrateze o a treia persoană, este responsabil pentru închisoarea nu mai mare de trei luni sau o amendă ... cu excepția cazului în care el este responsabil pentru o penalitate mai severă în temeiul unei alte dispoziții… „La cererea persoanei insultate în temeiul articolului 8a § 5 din Legea media, instanța competentă trebuie să ordone publicarea unui anunț în acest sens, că procedurile de compensare în temeiul Legii media sunt pendente, dacă se presupune că cerințele de compensare vor fi îndeplinite.

În cazul în care acuzatul nu respectă ordinul de publicare a anunțului, reclamantul poate solicita instanței să impună o amendă care nu poate depăși 10.000 ATS per ediție publicată a revistei a inculpatului (art. 20 § 1 din Legea media). În cazul unei declarații insultante, suma daunelor plătibile nu poate depăși 200.000 ATS (art. 6 § 1 din Legea media). La fixarea sumei care trebuie acordate, instanța competentă trebuie să ia în considerare în special efectul publicării insultante și situației economice ale societății media.

The applicant is the Verlagsgruppe News Gesellschaft mbH, a limited liability company with its seat in Tulln (Austria). It is represented before the Court by Mr G. Zanger, a lawyer practising in Vienna. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The applicant is the owner and publisher of the weekly magazine “News”. In its issue no 45/99 the magazine published articles reporting on a planned demonstration against racism and the FPÖ’s policy, and articles about Mr Haider, the Carinthia Regional Governor and, at that time, Chairman of the Austrian Liberal Party (FPÖ), commenting, inter alia, on his role in the ongoing process of the creation of the new Federal Government (Bundesregierung) after the election of the National Assembly (Nationalrat) in October 1999. On the front page it placed a photomontage picturing Mr Haider symbolising the devil: horns attached to a bald head on a blazing red background.

This picture was accompanied by the following text sequences: “Arch-enemy Haider, how he plans to come into power” and “The Demonstration: Who opposes him” and “How he further tries to set fire” On 12 November 1999 Mr Haider brought compensation proceedings against the applicant company claiming compensation under section 6 of the Media Act (Mediengesetz) for defamation. He argued that the photomontage, picturing him as devil, constituted offences under the Criminal Code. Further he requested supplementary measures under the Media Act, such as the publication of a notice that proceedings under that Act had been opened and the publication of the judgment. On 19 November 1999 the St.

Pölten Regional Court (Landesgericht), without having held a hearing, ordered the applicant company to publish the following notice: “Notice pursuant to sections 8a (5) and 37 (1) Media Act: In its issue 45 from 11 November 1999 the periodical ‘News’ published on the front page a portrayal of the claimant as devil. Alongside the following headlines were published: ‘Arch-enemy Haider, how he plans to come into power’; ‘The Demonstration: Who opposes him.’; and ‘How he further tries to set fire.’ The claimant Dr. Jörg Haider filed an application under the Media Act because of this front page against the defendant, the Verlagsgruppe News GmbH. The proceedings are pending.” On 7 December 1999 the applicant company filed an appeal.

It stressed that the photomontage on the front page had to be considered in connection with the articles in the magazine, in which it had reported on a planned demonstration and its supporters against the FPÖ’s and Mr Haider’s policy, against racism in general and against Mr Haider’s political position. Further it submitted that the photomontage was easily recognisable as a caricature and that the fundamental message of the publication had been that Mr Haider was the “political arch-enemy” for many Austrian people. The impugned publication had therefore been a value judgment. Finally, the applicant company referred to the Court’s Oberschlick v. Austria judgment (no.1) of 23 May 1991 (Series A no. 204, p. 26, § 59), in which the Court found that the limits of acceptable criticism are wider with regard to a politician acting in his public capacity than in relation to a private individual.

On 22 December 1999 the Vienna Court of Appeal dismissed the applicant company’s appeal. On 11 July 2000 the St. Pölten Regional Court, after having held a hearing, sentenced the applicant company to a fine of ATS 100,000 and ordered it to publish this judgment in its magazine. It found that the average reader had related the photomontage to the negative characteristics of the devil. The incriminated publication had constituted a debasing denunciation as Mr Haider had been equated with the evil. However, no factual basis could have been deduced from the accompanying headlines. On 18 December 2000 the Vienna Court of Appeal (Oberlandesgericht), after having held a hearing, partly allowed the applicant’s appeal on points of law and fact (Berufung wegen Nichtigkeit und Schuld) and the appeal against sentence (Berufung wegen Strafe) and reduced the fine to ATS 80,000.

It found that the incriminated publication did not constitute an equalisation with the character of the devil. However, it was placed as eye-catcher on the front page and constituted a striking exposure of Mr Haider, in which he was described as debased and publicly ridiculed. Further it found that the photomontage could not be regarded as a caricature. Although the limits of acceptable criticism were wider with regard to a politician acting in his public capacity than in relation to a private individual, defamation was prohibited. Balancing Mr Haider’s personal interest against the rights of the applicant company under Article 10 of the Convention, it found that a politician too was entitled to have his reputation protected, particularly if the debasing picture, taking into account its luridness, had served primarily the company’s business interests (the issue 45/99 of the magazine “News” reached the highest sales volume ever).

In this case it found that the personal interest in protecting a person’s reputation outweighed the right secured by Article 10 of the Convention as the emphasis of the publication was put on the personal insulting statement. Therefore, the court concluded that the objective elements of the offence of defamation within the meaning of Section 115 of the Criminal Code had been met. Referring to the Oberschlick v. Austria (no. 1) judgment of 23 May 1991 (Series A no. 204), it found that the photomontage on the front page had to be considered separately from the reports in the magazine as, in any case, its impact had overlaid all potential factual references. The accompanying headlines had not provided a factual basis for the incriminated photomontage and freedom of expression could not justify the personal insulting statement committed by the publication.

According to the Media Act, compensation claims may be made either in criminal proceedings against the publisher or, failing such criminal proceedings, in separate proceedings. If a publication in the media, viewed objectively, constitutes, inter alia, an insult under Section 115 of the Criminal Code, the insulted person may claim compensation for non-pecuniary damages from the media owner, pursuant to section 6 § 1 of the Media Act. Section 115 of the Criminal Code, in so far as relevant, reads as follows: “1. Anyone who, in public or in the presence of several others, insults, mocks, mistreats or threatens to mistreat a third person, shall be liable to imprisonment not exceeding three months or a fine ... unless he is liable to a more severe penalty under another provision…

” Upon request of the insulted person under section 8a § 5 of the Media Act, the competent court has to order the publication of a notice to the effect, that compensation proceedings under the Media Act are pending, if it is to be presumed that the requirements for compensation will be met. If the defendant does not comply with the order to publish the notice, the plaintiff may request the court to impose a fine which cannot exceed ATS 10,000 per published edition of the defendant’s magazine (section 20 § 1 of the Media Act). In the case of an insulting statement, the amount of damages payable cannot exceed ATS 200,000 (section 6 § 1 of the Media Act). When fixing the amount to be awarded, the competent court has to give particular consideration to the effect of the insulting publication and the economic situation of the media company.