GÜNGÖRAY c. TÜRKIYE

Publicat la 10 iulie 2023 A DOUA RĂSPUNSURI: n 33975/21 Yusuf GÜNGÖRAY împotriva Türkiye introdusă la 18 iunie 2021, comunicată la 19 iunie 2023 OBIECTUL L Reclamantul a fost pus în detenție la 9 mai 2017 la casa din Silvari, ca urmare a loviturii de stat ratată din 15 iulie 2016, pentru presupusa sa apartenență la organizația numită FETÖ/PDY (organizație desemnată de autoritățile turce sub lacunună, Organizație teroristă Fetullahistă / Structură de stat paralelă mai). Conducerea casei din Silivri, judecătorul execuției și tribunalul corecțional au respins cererea reclamantului de a fi plasat într-o unitate de viață individuală sau într-o celulă cu deținuți nefumători. La 3 martie 2021, o comisie a Curții Constituționale, formată din doi judecători, a respins într-o decizie succintă acțiunea individuală a reclamantului formulată de art. 3 din Convenție pentru neajunsuri evidente de fond.

Invocând articolele 1, 2 și 3 din Convenție, recurentul susține că deficiențele autorităților interne competente pentru preluarea stării sale de sănătate. Cu toate acestea, în cazul în care o persoană nu este în măsură să facă acest lucru, aceasta trebuie să fie considerată ca fiind o persoană juridică, în sensul articolului 3 din Convenție (Elefteriadis c. România, nr. 38427/05, § 47-55, 25 ianuarie 2011) În special, autoritățile naționale competente și-au îndeplinit obligațiile de a proteja sănătatea reclamantului privat de libertate în măsura în care acesta a fost afectat de astmul cronic (Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 94, CEDH 2000 XI, Valašinas c. Lituania, nr. 44558/98, § 102, CEDO 2001 VIII)

Publié le 10 juillet 2023

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 33975/21 Yusuf GÜNGÖRAY contre la Türkiye introduite le 18 juin 2021 communiquée le 19 juin 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne des allégations selon lesquelles le requérant fut placé dans une cellule avec d’autres détenus fumeurs alors qu’il était atteint d’asthme chronique depuis son enfance. Le requérant fut placé en détention le 9 mai 2017 à la maison d’arrêt de Silivri, à la suite du coup d’état manqué du 15 juillet 2016, pour sa prétendue appartenance à l’organisation appelée FETÖ/PDY (organisation désignée par les autorités turques sous l’appellation « Organisation terroriste Fetullahiste / Structure d’État parallèle »). La direction de la maison d’arrêt de Silivri, le juge de l’exécution et le tribunal correctionnel rejetèrent la demande du requérant d’être placé dans une unité de vie individuelle ou bien dans une cellule avec des détenus non-fumeurs.

Le 3 mars 2021, une commission de la Cour constitutionnelle, formée de deux juges, rejeta dans une décision succincte le recours individuel du requérant tiré de l’article 3 de la Convention pour défaut manifeste de fondement. Invoquant les articles 1 er , 2 et 3 de la Convention, le requérant allègue que les manquements des autorités internes compétentes pour la prise en charge de son état de santé – atteint d’asthme chronique – constituent un traitement inhumain et dégradant.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Les circonstances et les modalités de la détention du requérant, un non-fumeur, avec des détenus fumeurs alors qu’il est atteint d’asthme chronique s’analysent-elles en un traitement inhumain, au sens de l’article 3 de la Convention ( Elefteriadis c. Roumanie , n o 38427/05, §§ 47-55, 25 janvier 2011) ? 2. En particulier, les autorités nationales compétentes ont-elles remplies leurs obligations de protéger la santé du requérant privé de liberté dans la mesure où il était atteint d’asthme chronique ( Kudła c. Pologne [GC], n o 30210/96, § 94, CEDH 2000 ‑ XI, Valašinas c. Lituanie , no 44558/98, § 102, CEDH 2001 ‑ VIII) ?