Cihan împotriva Turciei

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA FINALĂ Cererea nr. 34492/97 prezentată de Ahmet C.I.A.

împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 1 aprilie 2003 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte Palm Türmen Strážnická domnii Fischbach Casadevell Maruste, judecători și grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 23 decembrie 1996, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia parțială a Curții din 17 noiembrie 1999, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât ( a) și cele prezentate ca răspuns de către solicitant, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al prezentei cauze prezentate de reclamant și, respectiv, de guvern la 12 iulie și 2 octombrie 2002; după luarea în cunoștință de cauză a deciziei următoare, face ca reclamantul, Ahmet Cihan, să fie un resortisant turc, născut în 1954. A. La momentul faptelor, el era comerciant și avea reședința la Istanbul.

Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Ayd Electroluxn Erdoćan, avocat în Ankara. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 iunie 1996, reclamantul a fost arestat la ieșirea din Ankara de către un partid politic pro-kurd, HADEP, membru al acestuia. În aceeași zi, el a fost reținut. La 4 iulie 1996, după ce a fost ascultat de procurorul Republicii lângă Curtea de Securitate a statului d Acuzarea a fost adusă în fața judecătorului care se ocupă de această instanță, care a dispus arestarea sa provizorie. Ulterior, procurorul l-a inculpat pe reclamant în fața unei organizații armate ilegale, PKK. La momentul în care cererea fusese introdusă, această procedură era încă în curs de desfășurare în fața Curții de Securitate a statului.

GRIFS Invocând art. 5 §§ 3 și 4 din Convenție, reclamantul se plânge pe de o parte de durata excesivă a custodiei sale și, pe de altă parte, de absența unei căi de atac efective pentru a contesta legalitatea acesteia. ÎN  4 octombrie 2002, guvernul a trimis Curții următoarea declarație: Declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, guvernul turc oferă domnului Ahmet Cihan suma de 6 100 EUR (șase mii de euro) pentru prejudiciul moral, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la data pronunțării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei La 12 iulie 2002, Curtea primise următoarea declarație, semnată de reprezentantul reclamantului Am observat că guvernul turc este pregătit să plătească domnului Ahmet Cihan suma de 6 100 EUR (șase mii de euro) pentru prejudiciul moral, precum și pentru cheltuieli de judecată și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări pe cale penală a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv.

Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamantul Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție sau de Protocoalele sale și că nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să șteargă cererea de rol. Michael O

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION FINALE

Requête n o 34492/97 présentée par Ahmet CİHAN contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 1er avril 2003 en une chambre composée de Sir Nicolas Bratza , président , M me E. Palm , M. R. Türmen , M me V. Strážnická , MM.

M. Fischbach , J. Casadevall , R. Maruste, juges , et de M. M. O’Boyle, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 23 décembre 1996, Vu l’article 5 § 2 du Protocole n o 11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête, Vu la décision partielle de la Cour du 17 novembre 1999, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur (“le Gouvernement”) et celles présentées en réponse par le requérant, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de la présente affaire respectivement présentées par le requérant et le Gouvernement les 12 juillet et 2 octobre 2002. Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, Ahmet Cihan, est un ressortissant turc, né en 1954. A l’époque des faits, il était commerçant et résidait à Istanbul.

Il est représenté devant la Cour par M e Aydın Erdoğan, avocat à Ankara. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 24 juin 1996, le requérant fut arrêté à la sortie d’une réunion tenue à Ankara par un parti politique pro-kurde, le HADEP, dont il était membre. Le même jour, il fut placé en garde à vue. Le 4 juillet 1996, après avoir été entendu par le procureur de la République près la Cour de sûreté de l’État d’Ankara (« le procureur » – « la cour de sûreté de l’État »), le requérant fut traduit devant le juge assesseur de cette juridiction, lequel ordonna sa mise en détention provisoire. Par la suite, le procureur inculpa le requérant d’appartenance à une organisation armée illégale, le PKK.

A l’époque où la requête avait été introduite, cette procédure était toujours pendante devant la cour de sûreté de l’Etat. GRIEFS Invoquant l’article 5 §§ 3 et 4 de la Convention, le requérant se plaint d’une part de la durée excessive de sa garde à vue et, d’autre part d’une absence de recours effectif afin de contester la légalité de celle-ci. EN DROIT Le 4 octobre 2002, le Gouvernement fit parvenir à la Cour la déclaration suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire susmentionnée, le gouvernement turc offre de verser à M. Ahmet Cihan la somme de 6 100 EUR (six mille cents euros) au titre du préjudice moral ainsi que pour frais et dépens, dans les trois mois suivant la date du prononcé de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme.

Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire ». Le 12 juillet 2002, la Cour avait reçu la déclaration suivante, signée par le représentant du requérant : « Je note que le gouvernement turc est prêt à verser à M. Ahmet Cihan la somme de 6 100 EUR (six mille cents euros) au titre du préjudice moral ainsi que pour frais et dépens en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et le requérant sont parvenus ». La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties.

Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement de la Cour). Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Michael O’Boyle Nicolas B RATZA Greffier Président