GÜLNAHAR CALKAN ET DIX-NEUF AUTRES AFFAIRES CONTRE LA TURQUIE (VOIR ANNEXE) CONCERNANT LE RETARD DE PAIEMENT D'INDEMNITES D'EXPROPRIATION ET LE TAUX D'INTERETS MORATOIRES APPLICABLE

Rezoluția ResDH(2003)66 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 5 iunie 2001 (definite la 5 septembrie 2001) în cauza Gülnahar qualkan și alte 19 cauze împotriva Turciei (a se vedea Anexa) privind întârzierea plății de în cadrul celei de-a 834-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate la 5 iunie 2001 în cele 20 de cauze ale căror detalii figurează în prezenta rezoluție și transmise, odată definitive, Comitetului de Miniștri în temeiul art. 44 și 46 din Convenție; Reamintind faptul că, la originea acestor cauze, se află o serie de hotărâri îndreptate împotriva Turciei, introduse în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 15 august 1991 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către douăzeci de resortisanți turci, și că Curtea, sesizată cu aceste cauze în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibile obiecțiunile privind încălcarea dreptului reclamanților la respectarea bunurilor lor, din cauza întârzierii impuse de administrație în plata de despăgubiri suplimentare acordate de instanțele interne pentru exproprierea bunurilor lor și din cauza pierderilor cauzate astfel de decalajul important dintre rata dobânzii restante care se aplică la momentul respectiv și rata medie de inflație în Turcia; întrucât, în hotărârile sale din 5 iunie 2001 privind aceste cauze, Curtea, în unanimitate: - a spus că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; - a declarat că nu este cazul să se examineze obiecțiile reclamanților reținuți în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție; - a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârile vor deveni definitive, anumite sume exprimate în dolari americani care urmează să fie convertite în cărți turce la rata aplicabilă la data regulamentului (a cărei detaliu figurează în tabelul anexat la prezenta rezoluție), plus orice sume care pot fi datorate ca taxe, în virtutea satisfacției echitabile și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu cu 6% la an de la expirarea termenului menționat și până la plata acestuia; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție ; prin invitarea guvernului de la Tribunalul de Primă Instanță în legătură cu măsurile luate în urma hotărârilor din 5 iunie 2001, având în vedere obligația Turciei de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție; Având în vedere că, la examinarea acestor cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul de stat pârât a reamintit că măsurile fuseseră deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare (a se vedea Rezoluțiile ResDH(2001)70 și ResDH(2001)71, în cauzele Aka și Akkuș împotriva Turciei), inclusiv intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2000 a Legii nr. 4489, care a aliniat rata legală a dobânzilor moratorii la rata anuală de re-suscitare aplicată de Banca Centrală a Turciei datoriilor pe termen scurt (acesta din urmă nivel este stabilit și revizuit permanent, în special având în vedere rata inflației înregistrate în țară), și a indicat că hotărârile Curții au fost transmise autorităților direct vizate; În conformitate cu art. 4 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze, Curtea a Uniunii Europene a decis că, în conformitate cu art. 4 alineatul (2) din convenție, Curtea a Uniunii Europene a decis că, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din convenție, Curtea a Uniunii Europene ar trebui să se asigure că, în termenul stabilit, guvernul din statul membru în cauză a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârile din 5 iunie 2001 și, prin urmare, a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Turciei. Anexă la Rezoluția ResDH(2003)66 Detalii cu privire la cele 20 de cauze, precum și la satisfacția echitabilă acordată reclamanților Cauza Cerere Prejudice materiale Prejudiciu moral Taxa și cheltuieli Gülnahar quealkan 19661/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Rabia quealkan 19662/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Ekrem çapar 19663/92 dolari americani 9 288 dolari americani 300 Hamdi quelebi 19664/92 dolari americani 14 167 dolari americani 300 Seyfettin quealkan 19665/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Osman Dischici 19672/92 dolari americani 25 999 dolari americani 1000 dolari americani 300 Nuri Astapar 19666/92 dolari americani 19 658 dolari americani 1000 dolari americani 300 Hayrettin Dalgoç 19668/92 $1 211 dolari americani 1000 dolari americani 300 Necati Dalgaç 19669/92 dolari americani 6 652 dolari americani 1000 dolari americani 300 Dursun Dischi 19670/92 dolari americani 27 986 dolari americani 1000 dolari americani 300 Hasan Dischici 19671/92 dolari americani 25 999 dolari americani 300 Davut Güneysu 19673/92 dolari americani 3 410 dolari americani 1000 dolari americani 300 Ali Kartal 1967492 dolari americani 2 892 dolari americani 1000 dolari americani 300 Hasan Koç 19675/92 dolari americani 7 728 dolari americani 1000 dolari americani 300 Ali Öztürk 19672,92 dolari americani 18 725 dolari americani 300 Gülfiye Öztürk 1967 Marsbiers SUA 12 655 dolari americani 1 1.000 dolari americani 300 Mustafa Öztürk 19683/92 dolari americani 28 302 dolari americani 300 Kamil Öztürk 19681/92 dolari americani 2 144 dolari americani 300 Muhsin Öztürk 19682/92 dolari americani 15 566 dolari americani 300 Ayse Kocer 19676/92 dolari americani 1 084 dolari americani 1 000 dolari americani 300

Résolution ResDH(2003)66

relative aux arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 5 juin 2001 (définitifs le 5 septembre 2001)

dans l’affaire Gülnahar Çalkan et dix-neuf autres affaires contre la Turquie (voir Annexe) concernant le retard de paiement d’indemnités d’expropriation et le taux d’intérêts moratoires applicable

(adoptée par le Comité des Ministres le 24 avril 2003,

lors de la 834e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu les arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendus le 5 juin 2001 dans les vingt affaires dont les détails figurent dans l’Annexe à la présente résolution, et transmis une fois définitifs au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de ces affaires se trouvent des requêtes dirigées contre la Turquie, introduites devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 15 août 1991 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par vingt ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de ces affaires en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevables les griefs concernant la violation du droit des requérants au respect de leurs biens, en raison du retard mis par l’administration dans le paiement d’indemnités complémentaires accordées par les tribunaux internes pour l’expropriation de leurs biens et en raison des pertes ainsi occasionnées à la suite de l’écart important entre le taux d’intérêts moratoires applicable à l’époque et le taux moyen d’inflation en Turquie ;

Considérant que dans ses arrêts du 5 juin 2001 concernant ces affaires la Cour, à l’unanimité :

- a dit qu’il y avait eu violation de l’article 1, du Protocole n° 1, à la Convention ;

- a dit qu’il n’y avait pas lieu d’examiner les griefs des requérants tirés de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ;

- a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser aux requérants, dans les trois mois à compter du jour où les arrêts seront devenus définitifs, certaines sommes libellées en dollars américains à convertir en livres turques au taux applicable à la date du règlement (dont le détail figure dans le tableau annexé à la présente résolution), plus tout montant pouvant être dû au titre de taxes, au titre de la satisfaction équitable et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 6% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite des arrêts du 5 juin 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Turquie de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ;

Considérant que lors de l’examen de ces affaires par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables (voir les Résolutions ResDH(2001)70 et ResDH(2001)71, respectivement dans les affaires Aka et Akkuș contre la Turquie), avec notamment l’entrée en vigueur le 1er janvier 2000 de la loi n° 4489 qui a aligné le taux légal des intérêts moratoires sur le taux de re-escompte annuel appliqué par la Banque centrale turque aux dettes à court terme (ce dernier taux est fixé et revu en permanence, compte tenu notamment du taux d’inflation enregistré dans le pays), et a indiqué que les arrêts de la Cour avaient été transmis aux autorités directement concernées ;

S’étant assuré que, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé aux requérants les sommes prévues dans les arrêts du 5 juin 2001,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Turquie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires.

Annexe à la Résolution ResDH(2003)66

Détails des vingt affaires ainsi que de la satisfaction équitable accordée aux requérants

Affaire

Requête

n°

Préjudice

matériel

Préjudice moral

Frais et dépens

Gülnahar Çalkan

19661/92

dollars américains 8

031

-

dollars américains 300

Rabia Çalkan

19662/92

dollars américains 8

031

-

dollars américains 300

Ekrem Çapar

19663/92

dollars américains 9

288

-

dollars américains 300

Hamdi Çelebi

19664/92

dollars américains 14

167

-

dollars américains 300

Seyfettin Çalkan

19665/92

dollars américains 8

031

-

dollars américains 300

Osman Dișçi

19672/92

dollars américains 25

999

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Nuri Çapar

19666/92

dollars américains 19

658

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Hayrettin Dalgıç

19668/92

dollars américains 1

211

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Necati Dalgıç

19669/92

dollars américains 6

652

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Dursun Dișçi

19670/92

dollars américains 27

986

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Hasan Dișçi

19671/92

dollars américains 25

999

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Davut Güneysu

19673/92

dollars américains 3

410

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Ali Kartal

19674/92

dollars américains 2

892

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Hasan Koç

19675/92

dollars américains 7

728

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Ali Öztürk

19678/92

dollars américains 18

725

-

dollars américains 300

Gülfiye Öztürk

19679/92

dollars américains 12

655

dollars américains 1

000

dollars américains 300

Mustafa Öztürk

19683/92

dollars américains 28 302

-

dollars américains 300

Kamil Öztürk

19681/92

dollars américains 2

144

-

dollars américains 300

Muhsin Öztürk

19682/92

dollars américains 15

566

-

dollars américains 300

Ayșe Koçer

19676/92

dollars américains 1

084

dollars américains 1

000

dollars américains 300