- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 24 aprilie 2003
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
GÜLNAHAR CALKAN CASE AND 19 OTHER CASES AGAINST TURKEY (SEE APPENDIX) RELATING TO THE ADMINISTRATION'S DELAY IN PAYMENT OF ADDITIONAL COMPENSATION FOR EXPROPRIATION AND THE APPLICABLE RATE OF DEFAULT INTEREST
Traducere în română Auto
Rezoluția ResDH(2003)66 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului la 5 iunie 2001 (finală la 5 septembrie 2001) în cauza Gülnahar Çalkan și alte 19 cazuri împotriva Turciei (a se vedea apendicele) privind întârzierea în plată a compensațiilor suplimentare pentru expropriare și rata aplicabilă a dobânzilor nejustificate (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 24 aprilie 2003 la cea de-a 834-a ședință a Deputaților Miniștri) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 46 alin. (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”); având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cele 20 de cazuri ale căror detalii figurează în apendicele prezentei rezoluții, care au fost pronunțate la 5 iunie 2001 și transmise Comitetului de miniștri după ce au devenit definitive în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție;
Amintind că aceste cazuri au apărut în cererile împotriva Turciei depuse la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 15 august 1991 în temeiul articolului 25 din Convenția de 20 de resortisanți turci și că Curtea a sesizat în cazul în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerile că a existat o încălcare a dreptului reclamanților la bucuria pașnică a bunurilor lor din cauza întârzierii administrației în ceea ce privește plata compensațiilor suplimentare acordate de instanțele interne pentru expropriarea proprietăților reclamanților și din cauza pierderilor valorii cauzate de aceasta ca urmare a diferenței substanțiale între rata de dobânzi implicite aplicabilă la momentul respectiv și rata medie a inflației în Turcia; întrucât, în hotărârile sale din 5 iunie 2001 privind aceste cazuri, Curtea a considerat în unanimitate: - că a existat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; - a considerat că nu este necesar să se examineze plângerile reclamanților în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenție; - a considerat că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, sumele de o justă satisfacție acordată în dolari americani care urmează să fie convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data decontare (pentru detalii,
a se vedea tabelul anexat la prezenta rezoluție) plus orice sumă datorată în ceea ce privește impozitul, și că dobânzile simple la o rată anuală de 6% vor fi plătite pentru aceste sume de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârilor din 5 iunie 2001, având în vedere obligația Turciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a le respecta; întrucât în timpul examinării cazurilor de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări similare [a se vedea Rezoluțiile ResDH(2001)70 și ResDH(2001)71 în cazurile Aka și, respectiv, Akkuș împotriva Turciei], în special prin intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2000 din Legea nr. 4489, care a alăturat rata statutară a dobânzilor nejustificate cu rata anuală de reformulare aplicată de Banca Centrală Turcă la datoriile pe termen scurt (aceasta din urmă este stabilită și revizuită în mod permanent, ținând seama în special de rata inflației țării), și a indicat că hotărârile Curții au fost transmise autorităților în cauză direct; Având în vedere că Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților,
în termenul stabilit, sumele prevăzute în hotărârile din 5 iunie 2001, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Turciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri.
Apendicele la Rezoluție ResDH(2003)66 Detalii privind 20 de cazuri și satisfacția echitabilă acordată reclamanților Hotărârea nr. Prejudiciu material Costuri și cheltuieli Gülnahar Çalkan 19661/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Rabia Çalkan 19662/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Ekrem Çapar 19663/92 dolari americani 9 288 dolari americani 300 dolari americani Hamdi Çelebi 19664/92 dolari americani 14 167 dolari americani 300 Seyfettin Çalkan 19665/92 dolari americani 8 031 dolari americani 300 Osman Diști 19672/92 dolari americani 25 999 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Nuri Çapar 19666/92 dolari americani 19 658 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Hayrettin Dalgıç 19668/92 dolari americani 1 211 dolari americani 1 000 dolari americani Dolari americani 300 Necati Dalgıç 19669/92 dolari americani 6 652 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Dursun Dișçi 19670/92 dolari americani 27 986 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Hasan Dișci 19671/92 dolari americani 25 999 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Davut Güneysu 19673/92 dolari americani 3 410 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Ali Kartal 19674/92 Dolari americani 2 892 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Hasan Koç 19675/92 dolari americani 7 728 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Ali Oztürk 19678/92 dolari americani 18 725 dolari
americani 300 Gülfiye Oztürk 19679/92 dolari americani 12 655 dolari americani 1 000 dolari americani 300 Mustafa Oztürk 19683/92 dolari americani 28 302 dolari americani 300 Kamil Oztürk 19681/92 Dolari americani 2 144 dolari americani 300 Muhsin Oztürk 19682/92 dolari americani 15 566 dolari americani 300 Ayșe Koçer 19676/92 dolari americani 1 084 dolari americani 1 000 dolari americani 300
Resolution ResDH(2003)66 concerning the judgments of the European Court of Human Rights on 5 June 2001 (final on 5 September 2001) in the Gülnahar Çalkan case and 19 other cases against Turkey (see Appendix) relating to the administration’s delay in payment of additional compensation for expropriation and the applicable rate of default interest (Adopted by the Committee of Ministers on 24 April 2003 at the 834th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the judgments of the European Court of Human Rights in the 20 cases of which the details appear in the Appendix to this resolution, which were delivered on 5 June 2001 and transmitted to the Committee of Ministers once they had become final under Articles 44 and 46 of the Convention; Recalling that these cases originated in applications against Turkey lodged with the European Commission of Human Rights on 15 August 1991 under former Article 25 of the Convention by 20 Turkish nationals, and that the Court, seised of the cases under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11,
declared admissible the complaints that there had been a breach of the applicants’ right to the peaceful enjoyment of their possessions due to the administration’s delay in paying additional compensation awarded by the domestic courts for the expropriation of the applicants’ properties and due to the losses of value this caused as a result of the substantial difference between the default interest rate applicable at the time and the average rate of inflation in Turkey; Whereas in its judgments of 5 June 2001 concerning these cases the Court, unanimously: - held that there had been a violation of Article 1, of Protocol No. 1, to the Convention; - held that it was not necessary to examine the applicants’ complaints under Article 6, paragraph 1, of the Convention; - held that the government of the respondent state was to pay the applicants, within three months from the date on which the judgment became final, the amounts of just satisfaction awarded in American dollars to be converted into Turkish liras at the rate applicable at the date of settlement (for details see the table appended to the present resolution) plus any sum due in respect of tax, and that simple interest at an annual rate of 6% would be payable on these sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;
Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgments of 5 June 2001, having regard to Turkey’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by them; Whereas during the examination of the cases by the Committee of Ministers, the government of the respondent state recalled that measures had already been taken to avoid new, similar violations (see Resolutions ResDH(2001)70 and ResDH(2001)71 in the cases Aka and Akkuș against Turkey respectively), notably through the entry into force on 1 January 2000 of Law No. 4489, which brought the statutory rate of default interest into line with the annual rediscount rate applied by the Turkish Central Bank to short-term debts (the latter rate is fixed and permanently reviewed, taking into account particularly the country’s inflation rate), and indicated that the Court’s judgments had been sent out to the authorities directly concerned; Having satisfied itself that the government of the respondent state had paid the applicants, within the time-limit set, the sums provided for in the judgments of 5 June 2001, Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Turkey,
that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases.
Appendix to Resolution ResDH(2003)66 Details of the 20 cases and the just satisfaction awarded to the applicants Case Application No. Pecuniary Damage Non-pecuniary Damage Costs and Expenses Gülnahar Çalkan 19661/92 american dollars 8 031 - american dollars 300 Rabia Çalkan 19662/92 american dollars 8 031 - american dollars 300 Ekrem Çapar 19663/92 american dollars 9 288 - american dollars 300 Hamdi Çelebi 19664/92 american dollars 14 167 - american dollars 300 Seyfettin Çalkan 19665/92 american dollars 8 031 - american dollars 300 Osman Dișçi 19672/92 american dollars 25 999 american dollars 1 000 american dollars 300 Nuri Çapar 19666/92 american dollars 19 658 american dollars 1 000 american dollars 300 Hayrettin Dalgıç 19668/92 american dollars 1 211 american dollars 1 000 american dollars 300 Necati Dalgıç 19669/92 american dollars 6 652 american dollars 1 000 american dollars 300 Dursun Dișçi 19670/92 american dollars 27 986 american dollars 1 000 american dollars 300 Hasan Dișçi 19671/92 american dollars 25 999 american dollars 1 000 american dollars 300 Davut Güneysu 19673/92 american dollars 3 410 american dollars 1 000 american dollars 300 Ali Kartal 19674/92 american dollars 2 892 american dollars 1 000 american dollars 300 Hasan Koç 19675/92 american dollars 7 728 american dollars 1 000 american dollars 300 Ali Oztürk 19678/92 american dollars 18 725 - american
dollars 300 Gülfiye Oztürk 19679/92 american dollars 12 655 american dollars 1 000 american dollars 300 Mustafa Oztürk 19683/92 american dollars 28 302 - american dollars 300 Kamil Oztürk 19681/92 american dollars 2 144 - american dollars 300 Muhsin Oztürk 19682/92 american dollars 15 566 - american dollars 300 Ayșe Koçer 19676/92 american dollars 1 084 american dollars 1 000 american dollars 300