Markass Car Hire LTD împotriva Ciprului

Rezoluția ResDH(2003)68 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2 iulie 2002 (definită la 6 noiembrie 2002) în cauza Markass Car Hire Ltd împotriva Ciprului (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 aprilie 2003, cu ocazia celei de-a 834-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 2 iulie 2002 în cauza Markass Car Hire Ltd și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție, Reamintind că hotărârea Curții a devenit definitivă la 6 noiembrie 2002, în măsura în care, la acea dată, guvernul statului pârât a fost informat cu privire la respingerea cererii de trimitere în fața Marii Camere; Reamintind că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 51591/99) adresată împotriva Ciprului, introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la data de 5 august 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție, de Markass Car Hire Ldt, o societate cipriotă, și că Curtea a declarat admisibil faptul că este vorba despre durata excesivă a unei proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 2 iulie 2002, Curtea, în unanimitate;

- a declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție; - a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 15 000 EUR pentru prejudicii morale și 4 000 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu cu 8% la an de la expirarea termenului respectiv și până la plata în avans; - a respins pretențiile reclamantului privind satisfacția echitabilă pentru surplus; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile luate ca urmare a hotărârii din 2 iulie 2002, având în vedere obligația pe care Ciprul o are de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenție; Având în vedere că, în momentul examinării acestei cauze, guvernul statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct vizate; cu certitudine că, la 9 ianuarie 2003, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit părții reclamante sumele prevăzute în hotărârea din 2 iulie 2002, Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Ciprului, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2003)68 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 2 juillet 2002 (définitif le 6 novembre 2002) dans l’affaire Markass Car Hire Ltd contre Chypre (adoptée par le Comité des Ministres le 24 avril 2003, lors de la 834e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 2 juillet 2002 dans l’affaire Markass Car Hire Ltd et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant que l’arrêt de la Cour est devenu définitif au 6 novembre 2002 dans la mesure où, à cette date, le gouvernement de l’Etat défendeur a été informé du rejet de la demande de renvoi devant la Grande Chambre ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 51591/99) dirigée contre Chypre, introduite devant la Cour européenne des Droits de l’Homme le 5 août 1999 en vertu de l’article 34 de la Convention, par Markass Car Hire Ldt, une société chypriote, et que la Cour a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure civile ; Considérant que dans son arrêt du 2 juillet 2002 la Cour, à l’unanimité ;

- a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 15 000 euros pour préjudice moral et 4 000 euros au titre des frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 8% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 2 juillet 2002, eu égard à l’obligation qu’a Chypre de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de cette affaire, le gouvernement de l’Etat défendeur a indiqué que l’arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées ; S’étant assuré que le 9 janvier 2003, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l’arrêt du 2 juillet 2002, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de Chypre,

qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.