TERZOPOULOS contre la GRECE

SECȚIUNEA 1 DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 75150/01 prezentată de Andreas TERZOPOULOS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care are loc la 22 mai 2003 într-o cameră compusă din Tulkens președinte C.L. Rozakis Vajić Levits Bototarova dnii Kovler Zagrebelsky, judecători și grefier adjunct al secțiunii Nielsen Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 24 septembrie 2001, având în vedere decizia parțială din 26 septembrie 2002, având în vedere observațiile guvernului pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, având în vedere scrisoarea reclamantului din 11 februarie 2003 și cea a guvernului pârât din 27 februarie 2003, după ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, dl Andreas Terzopoulos, este cetățean grec, născut în 1941 și rezident în Salonic. Este ofițer al armatei terestre pensionate. Guvernul pârât este reprezentat de agentul său, dl E. Volanis, președintele Consiliului Juridic al statului. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1989, în cadrul politicii guvernului de îmbunătățire a salariilor ofițerilor forțelor armate, s-a decis să li se acorde ofițerilor de poliție o așa-numită alocație pentru regularizarea abaterilor de la scara salarială (επίδομα εύομάλυνσης δαφορών μισθολογίου). În 1992, s-a decis ca această alocație să fie luată în considerare de către persoana care se ocupă de armata de teren (TAS), atunci când aceasta le-ar acorda ofițerilor pensionați după 29 septembrie 1992 o sumă forfetară (εφάπα (EUR) pentru anii 1989-1992. La 23 decembrie 1993, reclamantul sesizează instanța administrativă în aceeași situație cu o sută de alți ofițeri, în vederea obținerii plății acestei sume. Procedura a luat sfârșit la 29 iunie 2001, printr-o hotărâre a instanței administrative de recurs din partea reclamantului. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plângea de durata procedurii. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Printr-o scrisoare din 11 februarie 2003, reclamantul a informat Curtea că a fost încheiat un acord între el și guvern și a declarat că se retrage din cererea supusă examinării. Guvernul a confirmat acest acord într-o scrisoare din 27 februarie 2003. Prin urmare, circumstanțele cauzei permit Curții să concluzioneze că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea și că litigiul a fost soluționat, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) și (b) din convenție. Curtea consideră că mai mult decât atât, nu există circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor omului garantate de Convenția nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION FINALE

Requête n

o

75150/01

présentée par Andreas TERZOPOULOS

contre la Grèce

La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 mai 2003 en une chambre composée de

:

M

me

F.

Tulkens

,

présidente

,

M.

C.L.

Rozakis

,

M

me

N.

Vajić

,

M.

E.

Levits

,

M

me

S.

Botoucharova

,

MM.

A.

Kovler

,

V.

Zagrebelsky,

juges

,

et de M.

S.

Nielsen,

greffier adjoint de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 24 septembre 2001,

Vu la décision partielle du 26 septembre 2002,

Vu les observations du gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par le requérant,

Vu la lettre du requérant en date du 11 février 2003 et celle du gouvernement défendeur en date du 27 février 2003,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Andreas Terzopoulos, est un ressortissant grec, né en 1941 et résidant à Salonique. Il est officier de l’armée de terre à la retraite. Le gouvernement défendeur est représenté par son agent, M. E. Volanis, président du Conseil Juridique de l’Etat.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

En 1989, dans le cadre de la politique du Gouvernement tendant à améliorer les salaires des officiers des forces armées, il fut décidé d’accorder aux officiers de l’active une allocation dite de régularisation des écarts de l’échelle salariale (επίδομα εξομάλυνσης διαφορών μισθολογίου). En 1992, il fut décidé que cette allocation serait prise en compte par la Caisse d’assistance de l’armée de terre (TAS), lorsque celle-ci accorderait aux officiers mis à la retraite après le 29

septembre 1992 une somme forfaitaire (εφάπαξ).

Le requérant étant parti à la retraite en 1991, le TAS refusa de lui payer rétroactivement une partie de cette somme (1 123 000 drachmes ou 3

295,67

euros) pour les années 1989-1992.

Le 23 décembre 1993, le requérant saisit avec cent autres officiers, dans la même situation que lui, le tribunal administratif d’Athènes, afin d’obtenir le paiement de cette somme. La procédure prit fin le 29 juin 2001, par un arrêt de la cour administrative d’appel d’Athènes déboutant le requérant de ses demandes.

GRIEF

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée de la procédure.

EN DROIT

Le requérant se plaignait de la durée de la procédure. Il invoquait l’article

6 § 1 de la Convention, dont les parties pertinentes sont ainsi libellées

:

«

Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...)

»

Par une lettre du 11 février 2003, le requérant informa la Cour qu’un accord avait été conclu entre lui et le Gouvernement et déclarait qu’il se désistait de la requête sous examen. Le Gouvernement confirma cet accord dans un courrier du 27 février 2003.

Il s’ensuit que les circonstances de l’affaire permettent à la Cour de conclure que le requérant n’entend plus maintenir sa requête et que le litige a été résolu, au sens de l’article 37 § 1 a) et b) de la Convention.

La Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits de l’homme garantis par la Convention n’exige la poursuite de l’examen de la requête en vertu de l’article 37 § 1

in fine

de la Convention.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer le restant de la requête du rôle.

Søren

Nielsen

Françoise

Tulkens

Greffier adjoint

Présidente