WURM v. AUSTRIA

Reclamantul, dna Lore Wurm, este un național austriac, născut în 1933 și locuiește în Bad Goisern. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl Rinner, un avocat practicant în Linz. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Soțul reclamantului a condus o fabrică de bronzare în Upper Austria. În 1990, Curtea Regională de la Wels a instituit o procedură penală împotriva soțului ei și a altor trei acuzați. În timp ce celelalte au fost suspectate de a provoca în mod intenționat daune asupra mediului și a fraudei agravate continue (schwerer gewerbsmässiger Betrug), reclamantul a fost doar suspectat de această infracțiune. La 4 iulie 1990, instanța a efectuat o inspecție judiciară (Lokalaugenschein) la fabrică, iar la 27 iulie 1990 judecătorul de investigare a interogat reclamantul ca suspect. În cadrul procedurii preliminare au fost auziți 70 de martori și au fost obținute două opinii de experți în materie de mediu. La 12 ianuarie 1996, judecătorul investigator a încheiat investigațiile preliminare și a transmis dosarul la Procuratura de la Wels. La 19 septembrie 1996, procurorul public a preferat acuzarea împotriva reclamantului, a soțului ei și a celorlalte trei acuzate. În patruzeci de zile între 21 ianuarie și 20 octombrie 1999, Curtea Regională a desfășurat audieri judiciare. În ultima dată, Curtea Regională a condamnat soțul reclamantului și alți doi acuzați de fraudă agravată continuă, dar a achitat reclamantul. La 27 decembrie 1999, versiunea scrisă a hotărârii instanței a fost transmisă reclamantului. Secțiunea 91 din Legea Curților (Gerichtsorganizationsgesetz), care este în vigoare începând cu 1 ianuarie 1990, prevede următoarele. "(1) În cazul în care o instanță este dilatorie în luarea oricărei etape procedurale, cum ar fi anunțarea sau efectuarea unei audieri, obținerea raportului unui expert sau pregătirea unei decizii, orice parte poate depune o cerere la această instanță pentru instanța superioară de a impune un termen adecvat pentru luarea unei etape procedurale specifice; cu excepția cazului în care subsecțiunea (2) din prezenta secțiune se aplică, instanța este obligată să prezinte solicitarea la instanța superioară, împreună cu observațiile sale, imediat. (2) În cazul în care instanța ia toate etapele procedurale specificate în cererea în termen de patru săptămâni de la primire, și astfel informează partea în cauză, cererea se consideră retrasă, cu excepția cazului în care partea declară în termen de două săptămâni de la notificarea că dorește să își mențină cererea. (3) Cererea menționată în subsecțiunea (1) se stabilește cu expediție specială de către o cameră a instanței superioare constituită din trei judecători profesioniști, unul dintre care prezidează; dacă instanța nu a fost dilatorie, cererea este respinsă. Această decizie nu este supusă recursului."

The applicant, Mrs Lore Wurm, is a Austrian national, who was born in 1933 and lives in Bad Goisern. She is represented before the Court by Mr Rinner, a lawyer practising in Linz. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s husband ran a tanning factory in Upper Austria. In 1990 the Wels Regional Court instituted criminal proceedings against the applicant her husband and three other accused. While the others were suspected of intentionally causing damage to the environment and of continuous aggravated fraud (schwerer gewerbsmässiger Betrug), the applicant was only suspected of the latter offence. On 4 July 1990 the court carried out a judicial inspection (Lokalaugenschein) at the factory, and on 27 July 1990 the investigating judge questioned the applicant as a suspect. During the preliminary proceedings 70 witnesses were heard and two expert opinions on environmental matters were obtained. On 12 January 1996 the investigating judge concluded the preliminary investigations and transmitted the file to the Wels Public Prosecutor’s Office. On 19 September 1996 the Public Prosecutor preferred the indictment against the applicant, her husband and the other three accused. On forty six days between 21 January and 20 October 1999 the Regional Court held trial hearings. The proceedings against one of the accused were continued separately. On the last-mentioned date the Regional Court convicted the applicant’s husband and two other accused of continuous aggravated fraud but acquitted the applicant. On 27 December 1999 the written version of the court’s judgment was served upon the applicant. Section 91 of the Courts Act (Gerichtsorganisationsgesetz), which has been in force since 1 January 1990, provides as follows. "(1) If a court is dilatory in taking any procedural step, such as announcing or holding a hearing, obtaining an expert’s report, or preparing a decision, any party may submit a request to this court for the superior court to impose an appropriate time-limit for the taking of the particular procedural step; unless sub-section (2) of this section applies, the court is required to submit the request to the superior court, together with its comments, forthwith. (2) If the court takes all the procedural steps specified in the request within four weeks after receipt, and so informs the party concerned, the request is deemed withdrawn unless the party declares within two weeks after service of the notification that it wishes to maintain its request. (3) The request referred to in sub-section (1) shall be determined with special expedition by a chamber of the superior court consisting of three professional judges, one of whom shall preside; if the court has not been dilatory, the request shall be dismissed. This decision is not subject to appeal."