Smith împotriva Regatului Unit

Cea decizia nr. 37177/02 de James John SMITH împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 4 noiembrie 2003 în calitate de Cameră compusă de: Președintele Pellonpää Sir Nicolas Bratza Doamna Palm Strážnická Fischbach Casadevall Pavlovschi, judecători și grefierul Secțiunii O’Boyle Având în vedere cererea depusă la 3 octombrie 2002, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și faptul că reclamantul nu a răspuns în continuare, după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul este un național din Marea Britanie, născut în 1965 și locuiește în Tunbridge Wells, Kent. El a fost reprezentat în fața Curții de Birnberg Pierce și Parteneri, avocati care practică în Londra.

Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Între octombrie 1995 și octombrie 1996, reclamantul a fost implicat în traficul la scară largă de droguri din clasa A și B, și anume ecstasy și cannabis. În cadrul unei operațiuni de supraveghere extense montate de poliție, în primăvara anului 1996 a fost instalat un dispozitiv de ascultare secret în casa unui co-apărător numit Fleckney și conversațiile dintre Fleckney, reclamantul și alții au fost înregistrate și au constituit baza cazului împotriva lor. În octombrie 1996, reclamantul a fost arestat. La începutul anului 1998 el a fost judecat cu Fleckney și alți cinci. Înainte de proces, judecătorul a auzit argumente că dovada din dispozitivul de ascultare secret ar trebui exclusă în temeiul articolului 78 din Legea privind dovezile de poliție și de probă penală din 1984. Judecătorul a decis că dovezile ar putea fi admise.

La 2 martie 1998, reclamantul a fost condamnat pentru trei conturi și condamnat la un total de 12 ani de închisoare. La 19 aprilie 2002, Curtea de Apel a respins cererea reînnoită a reclamantului de autorizare de recurs împotriva condamnării, dar a redus condamnarea la opt ani. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 8 și 13 din Convenție cu privire la instalarea și utilizarea dispozitivului de ascultare. PROCEDURA La 6 februarie 2003, Curtea a hotărât să invite Guvernul să prezinte observații cu privire la admisibilitatea și meritul plângerilor reclamantei. La 10 aprilie 2003, Guvernul a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul.

Prin scrisoarea din 16 aprilie 2003, observațiile Guvernului au fost trimise avocatului reclamantului, care a fost solicitat să prezinte orice observații ca răspuns de către 2 iunie 2003. Prin scrisoarea din 12 august 2003, trimisă prin post înregistrat, Registrul a informat avocatul că nu au fost primite observații sau cererea de prelungire suplimentară în termenul limită. A fost trimisă însăși reclamantului o scrisoare înregistrată cu aceeași dată. Ambele scrisori au avertizat că, în absența oricărui răspuns, cazul ar putea fi eliminat din lista cazurilor. Curtea remarcă că avocatul reclamantului și reclamantul nu au răspuns la observațiile guvernului sau la avertismentele că acest caz ar putea fi eliminat.

Curtea consideră că, în circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din convenție. Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, cazul ar trebui eliminat din lista de cauze a Curții. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista de cauze. Michael O’Boyle Matti Pellonpäää Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 37177/02 by James John SMITH against the United Kingdom The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 4 November 2003 as a Chamber composed of: Mr M. Pellonpää , President , Sir Nicolas Bratza , Mrs E. Palm , Mrs V. Strážnická , Mr M. Fischbach , Mr J. Casadevall , Mr S. Pavlovschi, judges , and Mr M. O’Boyle , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 3 October 2002, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the applicant’s failure to make further response, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant is a United Kingdom national, who was born in 1965 and lives in Tunbridge Wells, Kent.

He was represented before the Court by Birnberg Pierce and Partners, solicitors practising in London. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. Between October 1995 and October 1996 the applicant was involved in large scale dealing in class A and B drugs, namely ecstasy and cannabis. As part of an extensive surveillance operation mounted by police, in spring 1996 a covert listening device was installed in the home of a co-defendant called Fleckney and conversations between Fleckney, the applicant and others were recorded and formed the basis of the case against them. In October 1996, the applicant was arrested. In early 1998 he was tried with Fleckney and five others.

Prior to the trial, the judge heard submissions that the evidence from the covert listening device should be excluded under section 78 of the Police and Criminal Evidence Act 1984. The judge ruled that the evidence could be admitted. On 2 March 1998, the applicant was convicted on three counts and sentenced to a total of 12 years’ imprisonment. On 19 April 2002 the Court of Appeal dismissed the applicant’s renewed application for leave to appeal against conviction but reduced his sentence to eight years. COMPLAINTS The applicant complained under Articles 8 and 13 of the Convention about the installation and use of the listening device. PROCEDURE On 6 February 2003, the Court decided to invite the Government to submit observations on the admissibility and merits of the applicant’s complaints.

On 10 April 2003, the Government submitted their observations on admissibility and merits. By letter dated 16 April 2003, the Government’s observations were sent to the applicants’ solicitor, who was requested to submit any observations in reply by 2 June 2003. By letter dated 12 August 2003, sent by registered post, the Registry informed the solicitor that no observations, or request for further extension in the time-limit, had been received. A registered letter of the same date was sent to the applicant himself. Both letters warned that in the absence of any response the case might be struck out of the list of cases. THE LAW The Court notes that the applicant’s solicitor and the applicant have failed to respond to the Government’s submissions or to the warnings that the case could be struck out.

The Court considers that in the circumstances the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued. Accordingly, the case should be struck out of the Court’s list of cases. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Michael O’Boyle Matti Pellonpää Registrar President