CASE OF FIYALO AND OTHERS v. UKRAINE

CASE OF FIYALO AND OTHERS v. UKRAINE (CtEDO, 2023)

CAUZA CU FIYALO ȘI ALȚII v. UKRAINE (Aplicații nos. 62545/15 și altele 3 – a se vedea lista adăugată) HOTĂRÂREA Strasbourg 6 iulie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale În cazul Fiyalo și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cintima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Carlo Ranzoni, președinte, Lado Chanturia, María Elósegui , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 15 iunie 2023, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat. Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de ancheta ineficientă a deceselor sau a accidentelor care periclitează viața fără implicarea agenților de stat. HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. VIOLAREA ALLEGATĂ A ARTICOLUL 2 § 1 din Convenție Reclamanții se plângeau de investigarea ineficientă a morților sau a accidentelor care pot pune în pericol viața fără implicarea de agenți de stat. Se bazează pe articolele 2, 3, 6 și 13 din Convenție. Curtea, pe care comandantul caracterizării care urmează să fie acordată în drept faptelor cazului, constată că plângerea în cauză este examinată în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea Igor) Shevchenko c. Ucraina , nr. 22737/04, § 38, 12 ianuarie 2012 . Curtea constată la început că prezentul caz ar trebui examinat din perspectiva obligației statului de a efectua o investigație eficace în temeiul articolului 2 din Convenție. Principiile generale relevante privind eficacitatea anchetei au fost rezumate în Mustafa Tunç și Fecire Tunç c. Turcia [GC], nr. 24014/05, §§ 169-82, 14 aprilie 2015). În special, după declanșarea obligației de investigare, respectarea cerinței procedurale de la art. 2 este evaluat pe baza a mai multor parametri esențiali: adecvarea măsurilor de investigație, promptitudinea anchetei, implicarea familiei persoanei decedate și independența anchetei. Aceste elemente sunt legate între ele și fiecare dintre ele, luate separat, nu constituie un sfârșit în sine (ibid., § 225). În plus, aceasta nu este o obligație a rezultatelor care trebuie realizate, ci a mijloacelor care trebuie angajate. Curtea acceptă faptul că nu fiecare investigație este în mod necesar reușit sau vine la o concluzie în concordanță cu conturile de evenimente ale reclamantului. Cu toate acestea, aceasta ar trebui, în principiu, să fie capabilă să conducă la stabilirea faptelor cazului și, în cazul în care acuzațiile se dovedește a fi adevărate, la identificarea și pedeapsa celor responsabile (a se vedea Paul și Audrey Edwards c. Regatul Unit , nr. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II). Revizuirea faptelor prezentului caz în funcție de aceste principii, Curtea consideră că investigațiile au fost marcate de diferite deficiențe, care au subminat capacitatea autorităților investigatoare de a stabili circumstanțele în care se află moartea rudei următoare sau a accidentelor care periclează viața și care, dacă cineva a fost responsabil. Deficiențele specifice sunt indicate în tabelul anexat. 10. În principalele cazuri de Basyuk v. Ucraina (nr. 51151/10, 5 noiembrie 2015), Pozhyvotko v. Ucraina (nr. 42752/08, 17 octombrie 2013) și Kachurka v. Ucraina (nr. 4737/06, 15 septembrie 2011), Curtea a constatat deja încălcări în ceea ce privește aspecte similare cu cele din acest caz. 11. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, investigațiile nu îndeplinesc criteriile de eficacitate. 12. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său de procedură. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înălțimei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Basyuk, citat mai sus, §§ 74-80), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge orice reclamație suplimentară pentru o justă satisfacție formulată de reclamant în cererea nr. 62545/15 pentru aceste rase, CURTEA, UNANIMOUS, hotărăște să se alăture cererilor; declara cererile admisibile; declară că aceste cereri declară încălcarea articolului 1 din Convenția privind investigarea ineficientă a morților sau a accidentelor care periclitează viața fără implicarea agenților de stat; deține (a) că statul contestat trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamantului pentru satisfacție echitabilă în cererea nr. 62545/15. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 6 iulie 2023, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Carlo Ranzoni Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 2 § 1 din Convenție (investigație ineficientă privind decesurile sau accidentele care periclitează viața fără implicarea agenților de stat) nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația Reprezentantului Contextul cauzei și procedurilor interne Probleme cheie Sumele atribuite pentru nepecuniare er solicitant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 62545/15 04/12/2015 Vasyl Adamovych FIYALO 1959 Tarakkalo Mikhail Aleksandrovich Kyiv Kozmenko Anna Hryhorivna Kyivna Lebid Vitalia Pavlivna Kyiv Volkova Nadiia Kyiv Circumstanțele incidentului Pe 15/10/2004, reclamantul a călărit o bicicletă și, se pare, a fost lovit de un minibuz. Reclamantul a fost dus la spital și diagnosticat cu o leziune cerebrală traumatică închisă, o fractură craniană lineară închisă în zona frontală și contuzie cerebrală. Medicul a concluzionat că reclamantul a suferit leziuni severe la cap. Reclamantul a fost tratat în spital până la 02/11/2004. La 07/12/2004 a fost readmit într-un spital în care a suferit un tratament medical până la 31/12/2004. La 19/10/2004, 07/03/2005, 28/11/2005 și 11/04/2006, poliția, care a efectuat anchete preinvestirii, a refuzat să deschidă proceduri penale împotriva conducătorului minibus pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, constatând că nu au existat dovezi că reclamantul sau bicicleta sa a avut orice contact fizic cu minibusul din accident. Aceste decizii au fost anulate de procurorii supraveghetori, în timp ce au fost ordonate anchete suplimentare. Unii ofițeri de poliție au fost disciplinați pentru faptul că nu s-au reunit dovezi legate de accident. La 01/08/2007 au fost înființate proceduri penale împotriva conducătorului minibus pentru încălcarea normelor de trafic care au dus la leziuni reclamantului. În octombrie 2007 au fost ordonate diferite tipuri de examene medicale și au fost interogați martorii. La 17/11/2008 a fost elaborat un dosar de reconstrucție a circumstanțelor evenimentului. Întrebări suplimentare ale martorilor și ale reclamantului au fost efectuate. La 14/11/2008, reclamantul a primit statutul de victimă. La 25/05/2009 s-a desfășurat o confruntare între victima și șoferul minibus. În mai-septembrie 2009 martorii au fost interogați. Pe 04/09/2009, reconstrucția situației a fost reținută în mod repetat. Unii martori au refuzat să participe la aceasta raționând că nu au amintit toate circumstanțele cazului de mult timp a trecut de la data accidentului. Pe 02/11/2009 procedurile penale au fost întrerupte. La 06/04/2011 decizia acestui investigator a fost anulată deoarece unele dintre concluziile s-au bazat pe avizele experților, în timp ce examenele forense ar fi trebuit să fi fost ordonate în acest sens, inclusiv examinarea motocicletei reclamantului și dacă s-a colizionat cu minibusul. În cursul acestei perioade, procedurile disciplinare au fost inițiate de mai multe ori împotriva investigatorilor din cauza încălcărilor procedurale, în special a eșecului lor de a asigura o investigație aprofundată a accidentului. La 21/04/2011 au fost ordonate diferite tipuri de examinări legisle. În concluzia expertului din 07/12/2011 s-a remarcat că a fost imposibil să răspunde la toate întrebările investigatorului din cauza insuficienței datelor inițiale furnizate de către investigator. În februarie-aprilie 2012 martorii au fost interogați. Pe 30/04/2012, evenimentul de reconstrucție a situației a fost reținut din nou. Examinarea legistică complexă a fost ordonată pe 03/05/2012 și mai târziu pe 12/03/2013. Pe 29/09/2015 a fost ordonată o examinare suplimentară. În februarie 2017, unii martori au fost chemați la interogare. Pe 11/04/2017 proceduri penale împotriva șoferului minibus au fost întrerupte din cauza absenței unei infracțiuni. Investigatorul a concluzionat că reclamantul a avut leziuni corporale pe cont propriu ca urmare a căzut din bicicletă din cauza neglijenței sale. Reclamantul a interzis această decizie. La 15/11/2017, Curtea Locală Rivne din regiunea Rivne a respins apelul reclamantului. La 27/11/2017, Curtea Regională de Apel Rivne a susținut decizia anterioară. Această decizie a fost finală și nu a fost deschisă la recurs. deciziile refuzând de a iniția procedurile emise fără circumstanțele cazului au fost examinate în mod corespunzător (Oleynikova c. Ucraina , nr. 38765/05 , §§ 80-81, 15 decembrie 2011, cu alte referințe), anchete preinvestirii extinse ( Yukhymovych c. Ucraina , nr. 11464/12, § 67, 17 decembrie 2020), investigația criticată de autoritățile naționale înșiși pentru lipsa eficienței ( Pozhyvotko c. Ucraina , nr. 42752/08 , § 40 , 17 octombrie 2013; Prynda c. Ucraina , nr. 10904/05 , § 56 , 31 iulie 2012), măsuri insuficiente în etapa preliminară a anchetei ( Kachurka c. Ucraina , nr. 4737/06 , § 52 , 15 septembrie 2011) 6000 250 19052/19 27/03/2019 Volodymyr Leonidovych GRYTSENKO 1961 Rybiy Sergiy Mykolayovych Dnipro Pe 21/03/2015 V, sora dlui Grytsenko („prima solicitantă”) și mama dnei Fomina („a doua solicitantă”), au murit după ce a fost lovită de o mașină. Soferul, P., a fost inițial interogat ca martor și a participat la această capacitate într-un experiment investigativ și în două examinări tehnice. Pe 29/05/2015 P. a fost acuzată de încălcarea normelor de trafic care au dus la deces. În cadrul procedurilor penale, reclamanții au depus două cereri civile care au solicitat compensații: primul reclamant a solicitat UAH 22.051 pentru prejudiciu material, în timp ce al doilea reclamant a căutat 400.000 UAH pentru prejudiciu moral. La 28/07/2015, al doilea reclamant și-a retras reclamația civilă în urma unui acord de compensare achiziționat cu P. În conformitate cu acordul, al doilea reclamant a primit din P. UAH 240,000 (echivalentul de aproximativ 9,620) ca compensație și a convenit să nu urmărească alte cereri sau plângeri împotriva P. În timpul interogarii, al doilea reclamant a declarat că a dat UAH 20.000 de la suma menționată la primul reclamant. Pe 27/10/2017, al treilea examen tehnic nu a stabilit nicio vinovăție de P. în accident. Ca urmare, la 24/01/2018 procurorul a decis să respingă acuzațiile. În plus, el a referit la inadmisibilitatea dovezii obținute în timpul implicarii P. ca martor, precum și la rezultatele celui de-al doilea experiment investigativ, presupus falsificat de investigator. Reclamanții au urmărit urmărirea penală, dar la 05/02/2018 P. a fost achitat. La 23/05/2018, instanța de apel a anulat achitarea și a trimis cauzele pentru o nouă examinare, având, în special, remarcat examinarea probelor importante în absența reclamanților. Cazul este în prezent în așteptare în fața instanței de primă instanță. numeroase deficiențe în colectarea probelor (Basyuk v. Ucraina , nr. 51151/10, § 67, 5 noiembrie 2015), Încercarea autentică a autorităților investigatoare de a efectua o investigație aprofundată ( Yuriy Slyusar c. Ucraina , nr. 39797/05 , §§ 84-88, 17 ianuarie 2013; Lyubov Efimenko c. Ucraina , nr. 75726/01 , §§ 76-80 , 25 noiembrie 2010), ancheta criticată de autoritățile naționale însuși pentru lipsa de eficiență ( Pozhyvotko c. Ucraina , nr. 42752/08 , § 40, 17 octombrie 2013; Prynda c. Ucraina . , nr. 10904/05, § 56, 31 iulie 2012) 6000 250 19130/19 27/03/2019 Iryna Mykolayivna FOMINA 1985 6000 250 5142/22 11/01/2022 Andriy Anatoliyovych MATVIYENKO 1974 Lebid Lyudmyla Mykolayivna Kyiv Pe 28/08/2012 tatăl reclamantului M. a suferit leziuni fatale într-un accident rutier, în care o mașină condusă de K. s-a ciocnit cu o mașină condusă de Vl., unde M. a fost un pasager. Potrivit lui S., care a fost martor al accidentului, K. a fost intoxicată și a intrat în trafic și a intrat în coliziune cu mașina lui Vl... În aceeași zi, autoritățile investigatoare au deschis procedurile în cadrul incidentului. La 29/08/2012, reclamantul a primit statutul de victimă în cadrul procedurii. O examinare medicală forense a presupusului intoxicație a K. a fost finalizată cu o întârziere, deoarece investigatorul nu a furnizat inițial experților informații despre colectarea sângelui K.. Raportul de examinare tehnică legistică emis la 15/11/2012 a concluzionat că mașina lui K. a fost coliziune cu mașina lui V. în prima rulă dreaptă a traficului care vine. Raportul de examinare medicală legistică emis la 14/12/2012 a concluzionat că K. nu a fost intoxicat. Un alt raport de examinare medicală legistică emis la 25/07/2013 a concluzionat că K. a avut o patologie cerebrală care ar fi putut duce la pierderea conștiinței în timp ce conducea. Pe 28/01/2014 autoritățile investigatoare au încheiat procedura din cauza lipsei de probe a unei infracțiuni, deoarece principalele motive sunt absența semnelor de intoxicare și patologia cerebrală a K... La 22/09/2014 Curtea de Apel a anulat această decizie și a ordonat reluarea procedurii. Curtea a ordonat autorităților investigatoare să abordeze mărturia S., circumstanțele colectării sângelui și urinei K. în ziua accidentului, și capacitatea generală a K. de a conduce cu o patologie cerebrală. Între 2013 și 2016 au fost emise trei rapoarte suplimentare de examinare tehnică legistică care au concluzionat că automobilul lui K. a colizionat cu automobilul lui V. în prima direcție dreptă a traficului care vin. În 2016 și 2017, investigatorul și procurorul atribuit procedurii au fost înlocuiți după plângerile reclamantului cu privire la progresele proaste ale anchetei. La 12/07/2018, pentru a doua oară, autoritățile de investigare au încheiat procedura având în vedere lipsa de probă a crimei. La 05/09/2018 Curtea locală Shevchenkivskyy din Kyiv a anulat această decizie și a ordonat deschiderea procedurii. La 06/02/2019 Biroul Procurorului General a confirmat că ancheta a fost ineficientă și a înlocuit investigatorul și procurorul care i-a fost atribuit. În 2019 și 2020 nu s-a putut finaliza o examinare medicală suplimentară a starei K., deoarece investigatorul nu a furnizat experți cu documentația solicitată. La 31 decembrie 2021, autoritățile de investigare au încheiat procedura având în vedere lipsa de dovezi a infracțiunii. La 3 februarie 2022 Curtea de district Shevchenkivskyy din Kyiv a anulat această decizie și a ordonat reluarea procedurii. Se pare că ancheta preliminară în curs de anchetă criticată de autoritățile naționale în sine pentru lipsa eficienței ( Pozhyvotko v. Ucraina , nr. 42752/08 , § 40, 17 octombrie 2013; Prynda v. Ucraina , nr. 10904/05 , § 56, 31 iulie 2012), remiteri repetate ale cazului pentru investigații suplimentare datorită insuficienței măsurilor luate de către investigatori ( Antonov v. Ucraina , nr. 28096/04 , § 50, 3 noiembrie 2011), număr neobișnuit ridicat de examene forense repetate ( Basyuk v. Ucraina , nr. 51151/10, § 68, 5 noiembrie 2015), numeroase deficiențe în colectarea probelor ( Basyuk v. Ucraina , nr. 51151/10 , § 67 , 5 noiembrie 2015), lipsa de cunoștință și promptitudine care a împiedicat capacitatea autorităților de a stabili circumstanțele cazului ( Igor Shevchenko v. Ucraina , nr. 22737/04 , § 60 , 12 ianuarie 2012; Zubkova v. Ucraina , nr. 36660/08 , § 40 , 17 octombrie 2013 ), în cazul în care nu se verifică diferite versiuni de evenimente (Yuriy Slyusar c. Ucraina , nr. 39797/05 , §§§ 86-87, 17 ianuarie 2013), măsuri insuficiente în etapa preliminară a anchetei (Kachurka c. Ucraina , nr. 4737/06 , § 52, 15 septembrie 2011) 6000 250 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților. [2] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.

FIFTH SECTION

CASE OF

FIYALO AND OTHERS v. UKRAINE

(Applications nos. 62545/15 and 3 others –

see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

6 July 2023

This judgment is final but it may be subject to editorial revision

.

In the case of Fiyalo and Others v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Carlo Ranzoni,

President,

Lado Chanturia,

María Elósegui

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 15 June 2023,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

4.

The applicants complained of the ineffective investigation into the deaths or life-threatening accidents without involvement of State agents.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 2 § 1 of the Convention

6.

The applicants complained of the ineffective investigation into deaths or life-threatening accidents without involvement of State agents. They relied on Articles 2, 3, 6 and 13 of the Convention.

The Court, which

is

the master

of the

characterisation to be given in law to the facts of the case, finds that the complaint at issue falls to be examined under Article

2 of the Convention (see,

Igor

Shevchenko v.

Ukraine

, no.

22737/04, §

38, 12 January 2012).

7.

The Court notes at the outset that the present case should be examined from the perspective of the State’s obligation to conduct an effective investigation under the procedural limb of Article 2 of the Convention. The relevant general principles concerning the effectiveness of the investigation were summarised in

Mustafa Tunç and Fecire Tunç v.

Turkey

[GC], no.

24014/05, §§ 169-82, 14 April 2015). In particular, once the investigative obligation is triggered, compliance with the procedural requirement of Article

2 is assessed on the basis of several essential parameters: the adequacy of the investigative measures, the promptness of the investigation, the involvement of the deceased person’s family, and the independence of the investigation. These elements are inter

‑

related and each of them, taken separately, does not amount to an end in itself (ibid., §

225).

8.

Moreover, this is not an obligation of results to be achieved but of means to be employed. The Court accepts that not every investigation is necessarily successful or comes to a conclusion coinciding with the claimant’s account of events. However, it should, in principle, be capable of leading to the establishment of the facts of the case and, if the allegations prove to be true, to the identification and punishment of those responsible (see

Paul and Audrey Edwards v. the United Kingdom

, no. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II).

9.

Reviewing the facts of the present case in the light of those principles, the Court considers that the investigations were marked by various shortcomings, which had undermined the ability of the investigating authorities to establish the circumstances surrounding the deaths of the applicants’ next of kin or the life-threatening accidents, and who, if anyone, was responsible. The specific shortcomings are indicated in the appended table.

10.

In the leading cases of

Basyuk v. Ukraine

(no. 51151/10, 5 November 2015),

Pozhyvotko v.

Ukraine

(no. 42752/08, 17 October 2013) and

Kachurka v.

Ukraine

(no.

4737/06, 15

September

2011), the Court already found violations in respect of issues similar to those in the present case.

11.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the investigations failed to meet the criteria of effectiveness.

12.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

2 of the Convention under its procedural limb.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

13.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

14.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Basyuk,

cited above, §§

74-80), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicant

in application no. 62545/15

.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the applications admissible;

Holds

that these applications disclose a breach of Article

2§

1 of the Convention concerning the ineffective investigation into deaths or life-threatening accidents without involvement of State agents;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction in application no. 62545/15.

Done in English, and notified in writing on 6

July

2023, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Carlo Ranzoni

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 2 § 1 of the Convention

(ineffective investigation into deaths or life-threatening accidents without involvement of State agents)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Background to the case and domestic proceedings

Key issues

Amount awarded for non-pecuniary damage

er applicant

(in euros)

[1]

Amount awarded for costs and expenses

per application

(in euros)

[2]

62545/15

04/12/2015

Vasyl Adamovych FIYALO

1959

Tarakhkalo Mikhail Aleksandrovich

Kyiv

Kozmenko Anna Hryhorivna

Kyiv

Lebid Vitaliia Pavlivna

Kyiv

Volkova Nadiia Kyiv

1.

The circumstances of the incident

On 15/10/2004 the applicant was riding a bicycle and, allegedly, was hit by a minibus. The applicant was taken to a hospital and diagnosed with a closed traumatic brain injury, a closed linear skull cap fracture in the frontal area, and brain contusion. The doctor concluded that the applicant had sustained severe head injuries. The applicant was treated in the hospital until 02/11/2004. On 07/12/2004 he was readmitted to a hospital where he underwent in-patient treatment until 31/12/2004.

2.

The course of the criminal investigation and its findings

On 19/10/2004, 07/03/2005, 28/11/2005, and 11/04/2006 the police, having conducted pre-investigation inquiries, refused to open criminal proceedings against the minibus driver for lack of constituent elements of the crime, finding that there had been no evidence that the applicant or his bicycle had any physical contact with the minibus in the accident. Those decisions were quashed by the supervising prosecutors as unsubstantiated and additional inquiries were ordered. Certain police officers were disciplined for failure to assemble evidence related to the accident.

On 01/08/2007 criminal proceedings were instituted against the minibus driver for breach of the traffic rules resulting in injuries to the applicant. In October 2007 different types of medical examinations were ordered and witnesses were questioned.

On 17/11/2008 a record of reconstruction of the circumstances of the event was drawn up. Additional questionings of the witnesses and of the applicant were conducted. On 14/11/2008 the applicant was given victim status.

On 25/05/2009 a confrontation between the victim and the minibus driver was held. In May-September 2009 witnesses were questioned.

On 04/09/2009 the reconstruction of the situation was repetitively held. Some witnesses refused to participate in it reasoning that they did not remember all the circumstances of the case since a long time had passed from the date of the accident.

On 02/11/2009 the criminal proceedings were discontinued. On 06/04/2011 this investigator’s decision was cancelled because some of the conclusions were based on the expert opinions, while the forensic examinations should have been ordered in that regard, including the examination of the applicant’s bike and whether it had collided with the minibus. During that period, disciplinary proceedings were initiated multiple times against the investigators due to procedural violations, specifically their failure to ensure a thorough investigation of the accident.

On 21/04/2011 different types of forensic examinations were ordered. In the expert conclusion of 07/12/2011 it was noted that it was impossible to answer all the investigator’s questions due to the insufficiency of the initial data provided by the investigator. In February-April 2012 the witnesses were questioned. On 30/04/2012 the event reconstruction of the situation was again held. The complex forensic examination was ordered on 03/05/2012 and later on 12/03/2013. On 29/09/2015 an additional examination was ordered. In February 2017 some witnesses were called for questioning. On 11/04/2017 criminal proceedings against the minibus driver were discontinued on the ground of the absence of any crime. The investigator concluded that the applicant had sustained bodily injuries on his own as a result of falling from the bicycle owing to his negligence. The applicant appealed against this decision. On 15/11/2017 the Rivne Local Court of the Rivne Region dismissed the applicant’s appeal. On 27/11/2017 the Rivne Regional Court of Appeal upheld the previous decision. This decision was final and not open to appeal.

decisions refusing to institute proceedings issued without the circumstances of the case having been properly examined (

Oleynikova v. Ukraine

, no.

38765/05, §§ 80-81, 15

December 2011, with further references),

extended pre-investigation inquiries (

Yukhymovych v.

Ukraine

, no.

11464/12, §

67, 17

December 2020),

investigation criticised by the national authorities themselves for lack of efficiency (

Pozhyvotko v. Ukraine

, no.

42752/08, § 40, 17

October 2013;

Prynda v.

Ukraine

, no.

10904/05, § 56, 31

July 2012),

insufficient measures during the preliminary stage of the investigation (

Kachurka v.

Ukraine

, no. 4737/06, § 52, 15

September 2011)

6,000

250

19052/19

27/03/2019

Volodymyr Leonidovych GRYTSENKO

1961

Rybiy Sergiy Mykolayovych

Dnipro

On 21/03/2015 V, the sister of Mr Grytsenko (“the first applicant”) and the mother of Ms Fomina (“the second applicant”), died after she had been hit by a car. The driver, P., was initially questioned as a witness and participated in that capacity in an investigative experiment and two technical examinations. On 29/05/2015 P. was charged with a violation of the traffic rules resulting in death. Within the criminal-proceedings framework, the applicants filed two civil claims seeking compensation: the first applicant claimed UAH 22,051 for pecuniary damage, while the second applicant sought UAH 400,000 for non-pecuniary damage. On 28/07/2015 the second applicant withdrew her civil claim following a compensation agreement reached with P. In accordance with the agreement, the second applicant received from P. UAH 240,000 (equivalent of approximately EUR 9,620) as compensation and agreed not to pursue any further claims or complaints against P. During questioning, the second applicant stated that she had given UAH 20,000 from the aforementioned sum to the first applicant. On 27/10/2017 the third technical examination established no guilt of P. in the accident. As a result, on 24/01/2018 the prosecutor decided to dismiss the charges. In addition, he referred to the inadmissibility of evidence obtained during P.’s involvement as a witness, as well as of the results of the second investigative experiment allegedly forged by the investigator. The applicants pursued prosecution, but on 05/02/2018 P. was acquitted. On 23/05/2018 the appellate court quashed the acquittal and remitted the case for a new examination, having, in particular, noted the lower court’s examination of important evidence in the applicants’ absence. The case is currently pending before the first-instance court.

numerous shortcomings in collection of evidence (

Basyuk v.

Ukraine

, no.

51151/10, § 67, 5

November 2015),

no

genuine attempt by the investigating authorities to carry out a thorough investigation (

Yuriy Slyusar v.

Ukraine

, no.

39797/05, §§ 84-88, 17

January 2013;

Lyubov Efimenko v.

Ukraine

, no.

75726/01, §§ 76-80, 25

November 2010),

investigation criticised by the national authorities themselves for lack of efficiency (

Pozhyvotko v. Ukraine

, no.

42752/08, § 40, 17

October 2013;

Prynda v. Ukraine

, no.

10904/05, § 56, 31

July 2012)

6,000

250

19130/19

27/03/2019

Iryna Mykolayivna FOMINA

1985

6,000

250

5142/22

11/01/2022

Andriy Anatoliyovych MATVIYENKO

1974

Lebid Lyudmyla Mykolayivna

Kyiv

On 28/08/2012 the applicant’s father M. sustained fatal injuries in a road accident, in which a car driven by K. collided with a car driven by Vl., where M. was a passenger. According to S., who witnessed the accident, K. was intoxicated and had crossed into oncoming traffic and collided with Vl.’s car.

On the same day the investigating authorities opened proceedings into the incident. On 29/08/2012 the applicant was granted victim status in the proceedings.

A forensic medical examination of K.’s alleged intoxication was completed with a delay, as the investigator had initially failed to provide the experts with information about the collection of K.’s blood. The forensic technical examination report issued on 15/11/2012 concluded that K.’s car had collided with V.’s car in the first right lane of the oncoming traffic. The forensic medical examination report issued on 14/12/2012 concluded that K. was not intoxicated. Another forensic medical examination report issued on 25/07/2013 concluded that K. had a brain pathology that could have led to the loss of consciousness while driving.

On 28/01/2014 the investigating authorities terminated the proceedings due to the lack of evidence of a crime, with the main reasons being the absence of signs of intoxication and K.’s brain pathology.

On 22/09/2014 the Kyiv City Court of Appeal quashed this decision and ordered to re-open the proceedings. The court instructed the investigating authorities to address the testimony of S., the circumstances of K.’s blood and urine collection on the day of the accident, and K.’s overall ability to drive with a brain pathology.

Between 2013 and 2016 three additional forensic technical examination reports were issued which concluded that K.’s car collided with V.’s car in the first right lane of the oncoming traffic.

During 2016 and 2017 the investigator and the prosecutor assigned to the proceedings were replaced following the applicant’s complaints about poor progress of the investigation.

On 12/07/2018, for the second time, the investigating authorities terminated the proceedings given the lack of evidence of the crime.

On 05/09/2018 the Shevchenkivskyy Local Court of Kyiv quashed this decision and ordered re-opening of the proceedings.

On 06/02/2019 the Prosecutor General’s Office confirmed that the investigation was ineffective and replaced the investigator and the prosecutor assigned to it.

In 2019 and 2020 an additional forensic medical examination of K.’s condition could not be completed since the investigator had twice failed to provide experts with the requested documentation.

On 31 December 2021 investigative authorities terminated the proceedings given the lack of evidence of the crime. On 3 February 2022 the Shevchenkivskyy District Court of Kyiv quashed this decision and ordered re-opening of the proceedings.

It appears, that the pre-trial investigation in on-going.

investigation criticised by the national authorities themselves for lack of efficiency (

Pozhyvotko v. Ukraine

, no.

42752/08, § 40, 17

October 2013;

Prynda v. Ukraine

, no.

10904/05, § 56, 31

July 2012),

repeated remittals of the case for additional investigation owing to the insufficiency of the measures taken by the investigators (

Antonov v. Ukraine

, no.

28096/04, § 50, 3

November 2011),

unusually high number of repeated forensic examinations (

Basyuk v.

Ukraine

, no.

51151/10, § 68, 5

November 2015),

numerous shortcomings in collection of evidence (

Basyuk v.

Ukraine

, no.

51151/10, § 67, 5

November 2015),

lack of thoroughness and promptness which undermined the authorities’ ability to establish the circumstances of the case (

Igor Shevchenko v.

Ukraine

, no.

22737/04, § 60, 12

January 2012;

Zubkova v. Ukraine

, no.

36660/08, § 40, 17

October 2013),

failure to check different versions of events (

Yuriy Slyusar v.

Ukraine

, no.

39797/05,

§§ 86-87, 17 January 2013),

insufficient measures during the preliminary stage of the investigation (

Kachurka v.

Ukraine

, no. 4737/06, § 52, 15

September 2011)

6,000

250

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.

[2]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.