CASE OF ASSANIDZE v. GEORGIA
- Instanță
- CtEDO
- Articole
- Articolul 5, Articolul 35, Articolul 41, Articolul 46
- Concluzie
-
- Excepție preliminară
- Exhaustion of domestic remedies
- Nicio încălcare — Articolul 5
- Pecuniary and non-pecuniary damage - award
- Respondent State to take individual measures
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
CASE OF ASSANIDZE v. GEORGIA (CtEDO, 2004)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul al Institutului European din România” ( www.ier.ro ). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC. ©The document was made available with the support European Institute of Romania ( www.ier.ro ). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC. Assanidze împotriva Georgiei (MC) – 71503/01 Hotărârea din 8.04.2004 (MC) Art. 6 Art. 6 § 1 Accesul la o instanță Refuzul unei entități teritoriale de a pune în executare o decizie de achitare emisă de autoritatea centrală: încălcare În fapt – Reclamantul a fost primar al capitalei Republicii Autonome Adjaria („RA Adjaria”), precum și deputat în Consiliul Suprem al acestei republici, care face parte integrantă din teritoriul Georgiei.
În 1994, acesta a făcut obiectul unei prime condamnări penale. Acesta a fost încarcerat în arestul Ministerului Securității al RA Adjaria. În octombrie 1999, Președintele Georgiei l-a grațiat, pronunțând o suspendare simplă în privința pedepsei de doi ani pe care o mai avea de executat. Curtea Supremă a RA Adjaria a declarat nulitatea actul prezidențial, dar această decizie a fost la rândul ei anulată de Curtea Supremă a Georgiei. Reclamantul, care a fost menținut în arest de către autoritățile locale ale RA Adjaria după grațierea prezidențială, a făcut obiectul unei a doua proceduri penale, în cadrul căreia a fost arestat preventiv începând din decembrie 1999. A fost condamnat la 12 ani de închisoare de către Curtea Supremă a RA Adjaria în octombrie 2000. Acesta a formulat recurs.
În ianuarie 2001, Curtea Supremă a Georgiei, instanța de casație în raport cu Curtea Supremă a RA Adjaria, a casat hotărârea și a pronunțat achitarea persoanei în cauză. Prin decizie, definitivă și care nu era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, s-a dispus repunerea imediată în libertate a acestuia. Această decizie nu a fost pusă în executare. Numeroasele demersuri întreprinse de puterea centrală georgiană pe lângă autoritățile locale competente ale RA Adjaria pentru a obține liberarea imediată a reclamantului și pentru a denunța ilegalitatea menținerii sale în arest nu au avut niciun rezultat. Un raport al unei comisii de anchetă a Parlamentului Georgiei a contestat legalitatea grațierii prezidențiale și a achitării în cauză.
Parchetul General al Georgiei a respins cererea părții civile vizând redeschiderea procedurii în cauza reclamantului și reexaminarea acesteia în lumina concluziilor raportului respectiv. Aceste concluzii nu constituiau circumstanțe noi care puteau justifica repunerea pe rol a cauzei. Președintele Curții Supreme a Georgiei a contestat aceste concluzii și a deplâns faptul că comisia parlamentară cedase presiunilor politice într-o cauză judiciară. Acesta a declarat că se va adresa Curții de la Strasbourg pentru a decide cu privire la aspectul menținerii în detenție, după achitarea sa. Atunci când Curtea a pronunțat hotărârea, reclamantul era încă încarcerat în arestul Ministerului Securității al RA Adjaria.
În drept – Art. 6 § 1: având în vedere că executarea unei hotărâri face parte integrantă din proces, protecția art. 6 nu încetează odată cu pronunțarea deciziei de achitare. Administrația în ansamblul său constituie un element al statului de drept, interesul său identificându-se așadar cu cel al unei bune administrări a justiției. Dacă administrația unui stat ar putea refuza sau omite să asigure punerea în executare a unei decizii de achitare, sau chiar să întârzie sau să nu facă acest lucru, garanțiile prevăzute de art. 6 de care a beneficiat persoana achitată anterior, în timpul etapei judiciare a procedurii, ar deveni parțial iluzorii. În speță, neexecutarea timp de mai mult de trei ani a hotărârii prin care s-a pronunțat achitarea reclamantului și s-a dispus liberarea acestuia – hotărâre judecătorească definitivă și executorie – a anulat orice efect util al dispozițiilor art. 6 § 1. Concluzie : încălcare (paisprezece voturi la trei).
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.