- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 8 aprilie 2004
- Stat pârât
- TUR
- Articole
- Articolul 14, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
- Not necessary to examine Art. 14+P1-1
- Prejudiciu material — sumă acordată
- Prejudiciu moral
Kayihan și alții împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Hotărârea Generală a Consiliului Național de Apă, un organism de stat responsabil pentru construcția barajului, parcele expropriate de terenuri aparținând reclamanților din Hilvan, Șanlıurfa, pentru a construi Damul Atatürk. Expropriarea a avut loc în noiembrie 1994. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren aparținând reclamanților și această sumă le-a fost plătită atunci când a avut loc expropiarea. În urma cererilor de compensare sporită ale reclamanților, Tribunalul Hilvan le-a acordat 3.878.470.910 Lira turcă (TRL) de compensare suplimentară plus dobânzi la rata statutară de 30% pe an, și an, în special, rata aplicabilă la data hotărârii instanței. Curtea internă a fixat 8 ianuarie 1995 ca data de la care rata statutară a dobânzii se desfășoară.
La 12 martie 1996, cu privire la recursul Direcției, Curtea de Casație a susținut hotărârea instanței de primă instanță. La 7 noiembrie 1997, administrația a plătit 8.716.708.000 de lira turcă (TRL) ca compensație suplimentară acordată reclamanților împreună cu dobânzile. Legea și practicile interne relevante sunt stabilite în Aka v. Hotărârea Turciei din 23 septembrie 1998 (Reporturi ale hotărârilor și deciziilor 1998-VI, p. 2674-76, §§ 17-25).
4. The General Directorate of National Water Board, a state body responsible for dam construction, expropriated plots of land belonging to the applicants in Hilvan, Șanlıurfa in order to build the Atatürk Dam. Expropriation took place in November 1994. A committee of experts assessed the value of the plots of land belonging to the applicants and this amount was paid to them when the expropriation took place. 5. Following the applicants' requests for increased compensation, the Hilvan Court of First Instance awarded them 3,878,470,910 Turkish Liras (TRL) of additional compensation plus interest at the statutory rate of 30% per annum, namely the rate applicable at the date of the court's decision.
The domestic court had fixed 8 January 1995 as the date from which the statutory rate of interest run. On 12 March 1996, on the Directorate's appeal, the Court of Cassation upheld the first instance court's decision. On 7 November 1997 the administration paid 8,716,708,000 Turkish Liras (TRL) as the additional compensation awarded to the applicants together with the interest. 6. The relevant domestic law and practice are set out in the Aka v. Turkey judgment of 23 September 1998 (Reports of Judgments and Decisions 1998-VI, pp. 2674-76, §§ 17-25).