- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 19 mai 2004
- Stat pârât
- TUR
- Articole
- Articolul 14, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
- Not necessary to examine Art. 14+P1-1
- Prejudiciu material — sumă acordată
- Prejudiciu moral
- Cheltuieli de judecată — sumă acordată
Kocak și alții împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Reclamanții s-au născut în 1943 și, respectiv, 1939 și trăiesc în Istanbul. La 6 septembrie 1993, Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a expropriat parcele de teren aparținând reclamanților din Istanbul. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren aparținând reclamanților și compensarea le-a fost plătită atunci când a avut loc expropriarea. La 4 februarie 1994, în urma cererii de compensare sporită a reclamanților, Tribunalul de Primă Instanță Kartal le-a acordat o compensare suplimentară de 48.410.250.000 lire turce (TRL) plus dobânzi la rata legală de 30% pe an, și an, în special rata aplicabilă la data hotărârii instanței. Data, 6 septembrie 1993 a fost stabilită de instanța internă pentru funcționarea ratei statutare a dobânzii.
Părțile au făcut apel. La 12 mai 1994, Curtea de Casație a anulat decizia instanței de primă instanță. La 2 noiembrie 1994, prima instanță a reexaminat cazul și a modificat suma compensației suplimentare pentru TRL 45.692.700.000. Decizia a devenit finală, deoarece niciuna dintre părți nu a făcut apel. La 29 decembrie 1997, administrația a plătit reclamanților TRL 95 426 696,000 ca compensație suplimentară împreună cu dobânzi. Dobânzile privind compensarea suplimentară au fost calculate la rata legală aplicabilă între data hotărârii instanței de primă instanță în favoarea reclamantului și 31 decembrie 1997. Între 1993 și 1999 rata inflației a crescut în medie de 81,7% pe an. Legea și practicile interne relevante sunt stabilite în Aka v. Hotărârea Turciei din 23 septembrie 1998 (Reporturi ale hotărârilor și deciziilor 1998-VI, p. 2674-76, §§ 17-25).
4. The applicants were born in 1943 and 1939 respectively and live in Istanbul.
On 6 September 1993 the General Directorate of National Roads and Highways expropriated plots of land belonging to the applicants in Istanbul. A committee of experts assessed the value of the plots of land belonging to the applicants and compensation was paid to them when the expropriation took place.
On 4 February 1994, following the applicants’ request for increased compensation, the Kartal First Instance Court awarded them additional compensation of 48,410,250,000 Turkish liras (TRL) plus interest at the statutory rate of 30% per annum, namely the rate applicable at the date of the court’s decision. The date, 6 September 1993 was fixed by the domestic court for the running of the statutory rate of interest. The parties appealed.
On 12 May 1994 the Court of Cassation quashed the decision of the first instance court. On 2 November 1994 the first instance court re-examined the case and amended the amount of the additional compensation to TRL 45,692,700,000. The decision became final since none of the parties appealed. On 29 December 1997 the administration paid the applicants TRL 95,426,696,000 as the additional compensation together with interest. The interest on the additional compensation was calculated at the statutory rate applicable between the date of the decision of the first instance court in favour of the applicant and 31 December 1997.
Between 1993 and 1999 the rate of inflation averaged 81.7% per annum.
The relevant domestic law and practice are set out in the Aka v. Turkey judgment of 23 September 1998 (Reports of Judgments and Decisions 1998-VI, pp. 2674-76, §§ 17-25).