KILDACI and OTHERS v. TURKEY

Reclamanții, Sefer Kıldacı, Ali Kıldacı și Mehmet Yankaç, sunt resortisanți turci, născuți în 1943, 1945 și, respectiv, 1939, și trăiesc în Istanbul. Acestea sunt reprezentate în fața Curții de către dl Koçak, un avocat care practică în İstanbul. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1992, Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor (Devlet Karayolları Genel Müdürlüğü), un organism de stat responsabil, printre altele, pentru construcția autostrăzilor, a expropriat trei parcele de teren aparținând reclamanților din İstanbul. Un comitet de experți a evaluat valoarea acestor parcele de teren și această sumă le-a fost plătită atunci când a avut loc expropiarea. La 25 noiembrie 1997, în urma cererii de compensare sporită a reclamanților, Curtea Civilă Pendik a Jurisdicției Generale le-a acordat o compensare suplimentară de 8.436.250.000 lira turcă (LTR) plus un dobânzi la rata legală de 30 % pe an. La 10 martie 1998, Curtea de Casație a susținut hotărârea instanței de primă instanță. Valoarea corespunzătoare, care a fost de 14.257.956.000 lira turcă (LTR), inclusiv dobânzile, a fost plătită reclamanților la 26 mai 1998. Sub Legea nr. 3095 din 4 decembrie 1984 rata dobânzilor pe datoriile de stat întârziate a fost stabilită la 30% pe an. Începând cu 1 ianuarie 1998, rata statutară a dobânzii a fost crescută la 50%. Rata statutară a dobânzii a fost stabilită la rata compusă a dobânzii, anume 60% la 1 ianuarie 2000. O descriere a dreptului intern relevant suplimentar poate fi găsită în Aka v. Turcia, hotărârea din 23 septembrie 1998, Raporturi de hotărâri și decizii 1998-VI, §§ 17-25; Akkuș v. Turcia, hotărârea din 9 iulie 1997, Raporturile 1997-IV, §§ 13-16.

The applicants, Sefer Kıldacı, Ali Kıldacı and Mehmet Yankaç, are Turkish nationals, born in 1943, 1945 and 1939 respectively, and they live in Istanbul. They are represented before the Court by Mr Koçak, a lawyer practising in İstanbul. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. In 1992, the General Directorate of National Roads and Highways (Devlet Karayolları Genel Müdürlüğü), a state body responsible, inter alia, for motorway construction, expropriated three plots of land belonging to the applicants in İstanbul. A committee of experts assessed the value of these plots of land and this amount was paid to them when the expropriation took place. On 25 November 1997, following the applicants’ request for increased compensation, the Pendik Civil Court of General Jurisdiction awarded them an additional compensation of 8,436,250,000 Turkish liras (TRL) plus an interest at the statutory rate of 30 % per annum. On 10 March 1998 the Court of Cassation upheld the decision of the first-instance court. The due amount, which was 14,257,956,000 Turkish liras (TRL) including the interest, was paid to the applicants on 26 May 1998. Under Law no. 3095 of 4 December 1984 the rate of interest on overdue State debts was set at 30% per annum. As of 1 January 1998 the statutory rate of interest was increased to 50%. The statutory rate of interest was set at the compound interest rate, namely 60% as of 1 January 2000. A description of further relevant domestic law may be found in the Aka v. Turkey, judgment of 23 September 1998, Reports of Judgments and Decisions 1998-VI, §§ 17-25; Akkuș v. Turkey, judgment of 9 July 1997, Reports 1997-IV, §§ 13-16.