WILKINSON and KNOTT v. the UNITED KINGDOM

Reclamanții, James Wilkinson și Gareth Knott, sunt resortisanți ai Regatului Unit. S-au născut în 1959 și 1962 și sunt din Manchester și, respectiv, Newcastle. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl G. Blades, un avocat practicant în Lincoln. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Ambele reclamante au fost condamnate și condamnate de instanțe marțiale convocate în urma intrării în vigoare a Legii forțelor armate din 1996. În octombrie 1999 dl Wilkinson a fost condamnat de o instanță de distrită a forței aeriene-marțial de conduită pentru prejudiciul ordinului bun și a disciplinei forței aeriene. El a fost amendat de 1000 de lire sterline (“GBP”).

Autoritatea de revizuire a confirmat verdictul, dar și-a redus amenzile la 250 GBP. În decembrie 1999, Curtea de Apel Martială și-a respins cererea de împrumut împotriva condamnării și a condamnării, iar cererea reînnoită a fost respinsă în aprilie 2000. În octombrie 1999 dl Knott a fost condamnat de o instanță de district-martială a armatei de a nesolicita o comandă legală. El a fost condamnat la o reprimare severă și la o amendă de 700 GBP. Autoritatea de revizuire a confirmat verdictul și sentința.

În ianuarie 2000, Curtea de Apel Marțial a respins cererea de concediu de recurs împotriva condamnării și a sentinței, iar cererea reînnoită a fost respinsă în aprilie 2000. Dispozițiile Legii armatei 1955 și ale Legii forței aeriene 1955, care reglementau armata și forța aeriană curți marțiale înainte de 1 aprilie 1997, sunt stabilite în Findlay c. Regatul Unit (din 25 februarie 1997, Raporturi de hotărâri și decizii 1997-I, §§§ 32-51) și Coyne c. Regatul Unit (în judecată din 24 septembrie 1997, Raporturi 1997V, §§ 20-44).

În urma adoptării raportului Comisiei în cazul Findlay (nr. 22107/93, raportul Comisiei din 5 septembrie 1995), la 1 aprilie 1997 a intrat în vigoare Actul privind forțele armate din 1996 și a modificat în mod semnificativ ambele acte din 1955. Legea și practicile interne relevante aplicabile instanțelor de forță aeriană-marțială în urma intrării în vigoare a Legii din 1996 se stabilește în cazul Cooper v. Regatul Unit ([GC], nr. 48843/99, §§ 15-77, ECHR 2003XII). Cadrul de reglementare relevant care reglementează tribunalele armate-marțiale post-1996 este același în toate aspectele materiale ( hotărârea Cooper, la § 107).

The applicants, James Wilkinson and Gareth Knott, are United Kingdom nationals. They were born in 1959 and 1962 and are from Manchester and Newcastle, respectively. They were represented before the Court by Mr G. Blades, a lawyer practising in Lincoln. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. Both applicants were convicted and sentenced by courts-martial convened following the entry into force of the Armed Forces Act 1996. In October 1999 Mr Wilkinson was convicted by an air-force district court-martial of conduct to the prejudice of good order and air force discipline. He was fined of £1000 pounds sterling (“GBP”).

The Reviewing Authority confirmed the verdict but reduced his fine to GBP 250. In December 1999 the Courts-Martial Appeal Court dismissed his application for leave to appeal against conviction and sentence and his renewed application was rejected in April 2000. In October 1999 Mr Knott was convicted by an army district court-martial of disobeying a lawful command. He was sentenced to a severe reprimand and to a fine of GBP 700. The Reviewing Authority confirmed the verdict and sentence.

In January 2000 the Courts-Martial Appeal Court dismissed his application for leave to appeal against conviction and sentence and his renewed application was rejected in April 2000. The provisions of the Army Act 1955 and of the Air Force Act 1955, which regulated army and air-force courts-martial prior to 1 April 1997, are set out in Findlay v. the United Kingdom (of 25 February 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997-I, §§ 32-51) and Coyne v. the United Kingdom (judgment of 24 September 1997, Reports 1997V, §§ 20-44). Following the adoption of the Commission's report in the Findlay case (no. 22107/93, Commission's report of 5 September 1995), the Armed Forces Act 1996 came into force on 1 April 1997 and significantly amended both 1955 Acts.

The relevant domestic law and practice applicable to air-force courts-martial following the entry into force of the 1996 Act is set out in the case of Cooper v. the United Kingdom ([GC], no. 48843/99, §§ 15-77, ECHR 2003XII). The relevant regulatory framework governing post-1996 Act army courts-martial is the same in all material respects (the Cooper judgment, at § 107).