CtEDO 27.05.2004 Auto

AFFAIRE BELAOUSOF ET AUTRES c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
27.05.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Irrecevable en ce qui concerne un requérant
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE BELAOUSOF ET AUTRES c. GRECE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

În cazul Belaousof și al altor c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Dnii Bonello președinte C.L. Rozakis Tulkens Levits Botoutarova, dnii Kovler, Zagrebelsky, judecători și ai dlui S. Nielsen, grefier de secțiune După ce ați deliberat în camera Consiliului la 20 martie 2003 și 6 mai 2004, Rend la hotărâre, adoptat la această ultimă dată de procedură La originea cauzei se află o hotărâre (n 66296/01) îndreptată împotriva Republicii Elene și din care 169 de resortisanți ai acestui stat, ale căror nume figurează în anexă ( Anagnostopoulos, avocați în Barou de Thiva și, respectiv, da. Guvernul grec ( Reclamanții s-au plâns, din perspectiva articolului 6 alineatul (1) din convenție, de durata procedurilor pe care le inițiaseră în fața Curții de Conturi. Cererea a fost atribuită primei secțiuni a Curții (art. 1 din regulament. La 28 februarie 2002, camera însărcinată cu examinarea cauzei (art. 27 alineatul (1) din Convenție) a fost constituită în conformitate cu art. 26 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. La 28 februarie 2002, camera a decis să comunice cazul întemeiat pe durata procedurii guvernului și a declarat cererea inadmisibilă pentru surplus. Printr-o decizie din 20 martie 2003, camera a declarat restul cererii admisibile. ÎN FAȚĂ Reclamanții sunt pensionari ai armatei sau moștenitorii lor. Decretul prezidențial nr. 1041/799 prevedea un nou barem de salarii și pensii militare. În plus, în 1989, miniștrii Apărării Naționale și Finanțelor Publice au autorizat acordarea, începând cu 1 În ianuarie 1990, a fost acordată o alocație de merit (επίδoμα ευδόκιμης πύαμovής) pentru coloneli și superiori. Această alocație a fost stabilită la 10 % din salariul principal. Parlamentul elen a confirmat ulterior decizia ministerială (Legea nr 1881/1990). Ulterior, la 22 iunie 1995, Parlamentul Grec a adoptat Legea nr. 2320/1995, care, pe de o parte, excludea alocația în cauză de la calcularea pensiei pensionarilor care și-au părăsit serviciul înainte de 1 ianuarie 1990 și, pe de altă parte, declara orice pretenție referitoare la aceasta și a pronunțat anularea oricărei proceduri judiciare aferente, eventual pendinte în fața oricărei instanțe. Această lege a fost confirmată prin legea nr. 2512/1997 din 27 iunie 1997. Prezenta cerere se referă la procedurile inițiate de solicitanți, militari pensionați înainte de 1 ianuarie 1990, în vederea obținerii unei creșteri a cuantumului pensiilor lor în conformitate cu dispozițiile textelor menționate anterior. 10. Într-o primă etapă, reclamanții au sesizat 44 Divizia Contabilității Generale de la . . Ei și-au depus cererile la date diferite: între 12 octombrie și 29 decembrie 1995 pentru majoritatea reclamanților nr. 1-52 (reclamanții nr. 10 și 38 și-au depus cererile la 3 septembrie 1996, reclamantul nr. 31 și-a depus cererea la 8 ianuarie 1996, reclamantul nr. 16 la o dată nespecificată în 1996, și reclamanta nr. 47 la 14 aprilie 1997) ; între 21 martie și 3 octombrie 1995 pentru reclamanții nr. 53-66 ; 28 decembrie 1995 pentru reclamanții nr. 67-88 și 90-112 (reclamantul nr 89 și-a depus cererea la 5 octombrie 1995); între 2 octombrie 1995 și 29 martie 1996 pentru reclamanții nr. 113-132 ; între 26 septembrie și 4 octombrie 1995 pentru reclamanții nr. 133-137 ; între 28 septembrie și 26 octombrie 1995 pentru reclamanții nr. 138-156 ; între 4 și 23 ianuarie 1995 pentru reclamanții nr. 157-160 ; între 29 decembrie 1995 și 29 martie 1996 pentru reclamanții nr. 161-165 ; 17 octombrie 1995 pentru reclamanții nr. 166-167 ; 21 septembrie 1995 pentru reclamantul nr. 168 și 12 octombrie 1995 pentru recurenta nr. 169. 11. Prin deciziile pronunțate între 6 februarie și 31 octombrie 1996 pentru majoritatea reclamanților (deciziile referitoare la reclamanții nr. 30 și 47 au fost pronunțate la 24 aprilie 1997), Contabilitatea generală de la . Statul a respins aceste cereri. Procedura urmată de declarațiile nr. 1 La 16 septembrie 1999, prin hotărârea nr. n. 1448/1999, Curtea de Conturi a declarat acțiunea inadmisibilă din motive procedurale. Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de reclamanții nr. 53 Această hotărâre a fost notificată reclamanților la data de 4 noiembrie 1999. Procedura urmată de reclamanții nr. La 22 aprilie 1997, reclamanții nr. 67 mai mari și alți pensionari au sesizat în comun a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziilor celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale de la mai multe state membre care și-au respins cererile de a obține o creștere a cuantumului pensiilor lor. 17. La 30 septembrie 1999, prin hotărârea nr. 1456/1999, Curtea de Conturi a declarat acțiunea inadmisibilă din motive procedurale. Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de reclamanții nr 113 Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de recurentele nr. 133 La 28 mai 1996, reclamanții nr. 133l/137 și alți pensionari au sesizat în comun a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziilor celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale a L'pe care și-au respins cererile de a obține o creștere a cuantumului pensiilor lor. 21. La 4 noiembrie 1999, prin hotărârea nr. 1712/1999, Curtea de Conturi a declarat acțiunea inadmisibilă din motive procedurale. Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de reclamanții n 138 Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 25 aprilie 2000. La 20 mai 1995, reclamanții nr. 157 mai160 și alți pensionari au sesizat în comun a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziilor celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale a L 1714/1999, Curtea de Conturi a declarat acțiunea inadmisibilă din motive procedurale. Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de reclamanții n 161 Această hotărâre a fost notificată reclamanților la 16 decembrie 1999. Procedura urmată de recurentul nr. 166 28. La 24 iulie 1996, reclamantul nr 166 sesizează a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziei celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale de la Õ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Procedura urmată de recurentul nr. 167 30. La 28 iunie 1996, reclamantul nr 167 sesizează a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziei celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale a Lalui care și-a respins cererea de a obține o creștere a pensiei sale. 31. La 9 decembrie 1999, prin hotărârea nr. 1857/1999, Curtea de Conturi a confirmat decizia atacată. Procedura urmată de recurentul nr. 168 32. La 3 iulie 1996, recurentul nr 168 sesizează a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la un apel împotriva deciziei celei de-a 44-a divizii a Contabilității Generale de la La 2 decembrie 1999, prin Hotărârea nr 1812/1999, Curtea de Conturi a confirmat decizia atacată. Procedura urmată de recurenta nr. 169 34. La 28 mai 1996, recurenta nr 169 sesizează a doua cameră a Curții de Conturi cu privire la o acțiune împotriva deciziei 44 Această hotărâre a fost notificată recurentei la 2 iunie 1999. LA 11 martie 1999, prin Hotărârea nr. 335/99, Curtea de Conturi a confirmat decizia atacată. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 35 alineatul (1) din convenție, aceasta nu poate fi sesizată cu privire la o cauză decât în termen de șase luni de la data deciziei interne definitive În cazul de față, Curtea constată că procedura inițiată de recurentă nr 169 a luat sfârșit printr-o hotărâre pronunțată la 11 martie 1999 și notificată la data de 2 iunie 1999, prin urmare, cu mai mult de șase luni înainte de 4 mai 2000, data la care a fost introdusă cererea. 38. Faptul că Ön Õ nu a fost supusă unor întrebări în această privință nu este susceptibil să modifice situația. Întradevăr, Curtea amintește că această regulă, care reflectă dorința părților contractante de a nu fi puse în discuție deciziile anterioare după un termen indefinit, servește nu numai intereselor guvernului, ci și securității juridice ca valoare intrinsecă. Aceasta marchează limita temporală a controlului efectuat de Curte și indică particularilor și autorităților perioada care depășește perioada în care acest control nu mai există. Prin urmare, Curtea nu mai are posibilitatea de a nu aplica regula de șase luni numai pe motiv că un mai mult de o excepție întemeiată pe aceasta ( Walker c. Regatul Unit (dec.), nr 34979/97, CEDH 2000-I). Prin urmare, Curtea nu are competența de a cunoaște cererea în măsura în care aceasta a fost introdusă de recurenta nr. 169. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 § 1 DIN CONVENȚIA 39. Reclamanții se plâng de durata procedurilor și Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 40. Potrivit guvernului, cauza a fost complexă din cauza numărului mare de reclamanți. 38785/99) din 18 mai 1999, prin care Curtea declarase inadmisibilă cauza întemeiat pe durata procedurii, pe motiv că o durată de trei ani, trei luni și douăsprezece zile n Curtea ia notă de faptul că procedurile în litigiu au avut următoarele durate în fața celei de-a doua camere a Curții de Conturi: procedura inițiată de reclamanții nr. 1-52 și a durat doi ani, patru luni și douăzeci și patru de zile; procedura inițiată de reclamanții nr. 53-66 în trei ani, o lună și douăzeci și patru de zile; procedura inițiată de reclamanți n 67-112 în doi ani, cinci luni și opt zile ; cea angajată de solicitanți n 113-132 în trei ani, trei luni și douăzeci și cinci de zile ; cea angajată de solicitanți n 133-137 în trei ani, cinci luni și șapte zile ; cea angajată de solicitanți în trei ani, cinci luni și 28 de zile ; cea angajată de solicitanți în patru ani, cinci luni și 15 zile ; cea angajată de recurente n 161-165 în trei ani, o lună și două zile; cea angajată de recurentul nr 166 în trei ani, șase luni și zece zile; cea angajată de recurentul nr 167 în trei ani, cinci luni și unsprezece zile; și cea angajată de recurentul n 168 în trei ani, patru luni și treizeci de zile. La aceste termene trebuie să se adauge cele pe care le au în fața Contabilității Generale a Județului (X c. Franța, Hotărârea din 31 martie 1992, seria A n 234-C, p. 90, § Anagnostopoulos și altele c. Grecia, n 39374/98, § 24, CEDH 2000-XI Litozalis c. Grecia, n 62771/00, § 28, 5 februarie 2004). Caracterul rezonabil al duratei procedurilor 42. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se soluționează o cauză apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și de obiectul litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII). 43. În primul rând, Curtea constată că cauza nu era deosebit de complexă. Comportamentul reclamanților nu poate, în opinia Curții, să justifice durata perioadelor care trebuie luate în considerare. Într-adevăr, în speță, nu există nicio dovadă care să indice că Ö Õ Õ nu au făcut dovada unei diligențe normale în desfășurarea procedurilor sau că le-au întârziat într-un fel sau altul. Prin urmare, trebuie să se constate că, în ceea ce privește duratele care variază între doi ani și mai mult de patru luni și cel mult cinci luni pentru singura instanță în fața celei de a doua camere a Curții de Conturi, durate precedate de termene în fața contabilității generale a statului, întârzierea procedurii rezultă în principal din comportamentul autorităților sesizate. Curtea observă în special că, între sesizarea celei de a doua camere a Curții de Conturi și publicarea hotărârilor sale, cauzele nu au cunoscut nicio dezvoltare. În cele din urmă, Curtea consideră că prezenta cauză nu poate fi asimilată cauzei Seremetis c. Grecia invocată de guvern, deoarece în această ultimă cauză a fost examinată de trei grade de instanță, ceea ce nu este cazul în speță. 44. Curtea reafirmă că este de competența statelor contractante de a-și organiza sistemul judiciar astfel încât instanțele lor să poată garanta tuturor dreptul de a primi o decizie definitivă cu privire la contestațiile referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil într-un termen rezonabil (a se vedea Comingersoll S.A. c. Portugalia [GC], nr 35382/97, § 24, CEDO 2000-IV. În consecință, Curtea nu poate considera că "în mod rezonabil" durata care a trecut în speță. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 45. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 46. Instanțele nu au prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă după decizia privind admisibilitatea, deși, în scrisoarea adresată consiliului lor la 27 martie 2003, atenția sa a fost atrasă asupra articolului 60 din Regulamentul de procedură al Curții, care prevede că orice cerere de satisfacție echitabilă în temeiul articolului 41 din convenție trebuie prezentată în observațiile scrise pe fond. Prin urmare, având în vedere lipsa unui răspuns, în termenele stabilite, la scrisoarea care însoțește decizia privind admisibilitatea, Curtea consideră că a fost refuzată acordarea unei sume în temeiul articolului 41 din Convenție (Wilekens c. Belgia, nr. 50859/99, § 27, 24 aprilie 2003 Konstantopoulos AE și alții c. Grecia, nr. 58634/00, § 35, 10 iulie 2003 Interoliva ABEE c. Grecia, 58642/00, § 35, 10 iulie 2003 Listélitis c. Grecia, citată anterior, § 34. DE CES, CURȚA, ÎN L Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 27 mai 2004 în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 77 alineatul (3) din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Giovanni Bonello Moduler Președinte Anexă Lista reclamanților BELAUSOF Vassilios SAVVAKIS Apostolos TSOPANELIS Aristidis quATAS Ioannis VRAKAS Vassilios GOUGOULAS Ioannis GRAVANIS STERANIAS Konstantinos ELEFTHERIOU Nikolaos KOUZIGIANNIS Theodoros MARKOMANOLAKIS Georgios-Paris MOUMOURIS Spyridonas BEKATOROS Attanasios PAPAKOUNADIS STATOURAKOS Dimitrios PROTOPAPAS Georgios RIGAAS AGISILAS STATHOPOULOS Ioannis TZOUMAS Konstantinos TSIGONIAS Antonios TSOURIS Konstantinos TSEKOURAS Vlasios FILIPOU Ilias CRISTOS Ilias CHRISTOGEORGOS Konstantinos DRAGONAS SOTIOS KAGGOS Aristidis KONTANTOULOS Georgios LYKARTSIS Nikolaos TSOUBA Margarita SUBURAS Christos TOMARAS Dimitrios TRANAKIDIS Petros CHRONOPOULOS Grigorios VIDALIS Orestis MOURGELAS Grigorios PAPADAKIS Nikolaos ATHANASOPOU Efthymia PIKOULAKI Niovi Kikilia Rodami Konstantara Georgia Konstantara Panagiota PAPATHANASOPOULOU Potula Vadikolia Maria KETSEA Aspasia Bellia Eleni-Spiridoula Bouza Vassiliki SKANAVI SHAKIOTI Maria PANAGIOTAKOU Foula-Georgia PAPAGIANOPOULOU FOTINI-ROMAIA LYTARIS Andreas KARDIAKAFTITIS SOTIOS SOTIOS DREKOLIAS Dimitrios KANELLEAS Panagiotis KOURTIS Georgios MELLIOS MELLOS Nikolaos ATHASADIS Ilias GAGAS Christos GOUTAS Ioannis GRIVAS Konstantinos MILAS Gerasimos DEMESTICHAS Dimitrios MAVRAGANIS Georgios BIKOS Dimitrios TZAVELLA Eleni VAVOUGIOS Evagelos GIATZIBALI MICHAIL GEROLYBOS Georgios GEORGITSI KLEOPATRA INEBOLIDIS Stavros IOANNOU FOTIOU KARLIS Panagiotis KARTERRIS KONTANTINOS KRANIAS Ilias MALAKOS Georgios PAPASIMAKOPOULOS Nikolaos PANAGIOTOPOULOS Nikolaos PLOCHORAS Konstantinos PAPATHEDOROU Vassilios PAPIA Parisiou SKURTIS Dimitrios SOFATASOS Apostolos TSITAKIS Gerasimos TSOGGAS Efthymios ZAFIROULIS GRIORIOIS MORIOS SOTIOS MANOPOULOS ATANASIS NIACHOS Diamantis Nanopoulos Achilleas ORFANOUDAKIS Anastasios PAPADOPOULOS Konstantinos PANAS Epaminondas POLITIS CHATZOPOULOS Ioannis VAGIAS Ioannis VIBLIS Kiomonas GRYLLAKIS Nikolaos GIANOPOULOS AGSILAS KATSARELIS LEVENTIS Georgios MANOUSAKIS IOANIS MANTOPOULOS Dimitrios MATSOKI Panagoula MATSUKI Marina MATSUKI Trisevgeni PAPHANASOU PEriklis PLEVRAKIS SANIDASEVAGGELOIS TOPOUZI Nikolaos PANAGOPOULOS Dimitrios Damvouneli Eleni VALANDREAS Panagiotis EMMANOUILIDIOU KLEOPATRA ERMOGENATEIS Konstantinos ZAVAKOS Nikolaos KAPETANAKIS Konstantinos KOUMENTAKOS Dimitrios Dimitrios Lazarou Georgios MAKEDON Vassilios MARGARITIS Charalambos MARKOS Ioannis OIKOMOU Styliani PAPIIOANOU Georgios SYRMOPOULOS Charalambos GEORGARAS Nikola PISTIKIDI Anastasia ANDRIKOPOULOS Andreas DIAMANTI Maria PAPANAGIOTOU Nikolaos DOUVARA Anna și Areti PAPPAS Efstatios VAITSIS Eleftheronikos MYLONAS Chrysostomos SAFARIKAS Nikiforos SERMETAKIS Spyridon TSIABALIS Achilleas XENOULI Aggeliki AVGEROPOULOS Themistoklis ZABETAKIS Andreas IOTOS Ioannis KOLIOPOULOS Ioannis KORNIOTAKIS Michail KOLOUMVAKIS Nikolaos LABATHAKIS MINOPOULOS Georgios PAPANIKOLAOU KOS PEPPAS CHRYSIKOS Konstantinos ILIAKOPOULOU Vasiki LIPAAKIS Nikolaos NIKIFORIADIS Vyronas-Stylianos PAPALEXANDROU Panagiotis SKLIVAGGOS Christos SYNTELI Irini KOLOKOURIS Petros KAFKAS Georgios SARCHANIS ChristOS SOUS Georgios LOUS Spyridon VASSILAKIS Konstantinos KYRIAKOULAKOS Efstatios ROBAI IOANnis STEFANAKIS Theodoros FROUTZOS Christos MICHAS Pantelis AVGERINOS TELEMACHOS PERROSTI AIMIlios IATRIDOU Eleni

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-05-27
0,97
AFFAIRE BOULOUGOURAS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE BOULOUGOURAS c. GRÈCE (Requête n o 66294/01) ARRÊT STRASBOURG 27 mai 2004 DÉFINITIF 27/08/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2004-05-19
0,96
AFFAIRE LALOUSI-KOTSOVOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE LALOUSI-KOTSOVOS c. GRÈCE (Requête n o 65430/01) ARRÊT STRASBOURG 19 mai 2004 DÉFINITIF 19/08/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2004-07-15
0,96
AFFAIRE THEODOROPOULOS ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE THEODOROPOULOS ET AUTRES c. GRÈCE (Requête n o 16696/02) ARRÊT STRASBOURG 15 juillet 2004 DÉFINITIF 15/10/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2004-05-19
0,96
AFFAIRE PALASKA c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PALASKA c. GRÈCE (Requête n o 8694/02) ARRÊT STRASBOURG 19 mai 2004 DÉFINITIF 10/11/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de
CtEDO 2005-02-10
0,96
AFFAIRE THEODOROS ANAGNOSTOPOULOS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE THEODOROS ANAGNOSTOPOULOS c. GRÈCE ( Requête n o 37429/02) ARRÊT STRASBOURG 10 février 2005 DÉFINITIF 10/05/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peu
Sursă