KULJANIN v. CROATIA

Reclamantul, dl Milosav Kuljanin, este un național croat născut în 1945 și locuiește la Zagreb. Guvernul contestat a fost reprezentat de agentul lor, dna Lidija Lukina-Karajković. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul și fosta sa soție au avut o casă în Barilović, Croația. Ei au construit casa în timp ce s-au căsătorit și au fost considerați proprietari în comun, deși reclamantul a fost singurul proprietar înregistrat. La 11 iunie 1991, el a dat casa ca cadou fostului său soție, dar ei nu au raportat transportul la registrul de teren. El a rămas singurul proprietar înregistrat. La mijlocul lui 1992, casa a fost exploatată de necunoscuti perpetratori. La 17 ianuarie 1995, reclamantul a obținut un divorț de la soția sa. La 19 mai 1995, fosta sa soție a instituit proceduri civile în fața Curții Municipale de Zagreb (Općinski sud u Zagrebu) cerând daune din partea Republicii Croația pentru casa distrusă. La 16 iunie 1995, acuzatul a susținut că reclamantul a fost proprietarul înregistrat al casei și că fosta sa soție nu a avut nici o locus standi în cadrul procedurii. La 28 iulie 1995, fosta soție a reclamantului a susținut că a primit casa ca cado de la el în 1991. În conformitate cu Legea privind obligațiile civile (modificațiile) din 1996 (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima), Curtea Municipală de Zagreb a continuat procedurile la 13 mai 1996. În conformitate cu Legea 2003 privind daunele Actelor teroriste și demonstrațiile publice (Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terarističkih akata i javnih demontracija), procedura a reluat la 25 septembrie 2003. Reclamantul a prezentat un document din care se pare că fosta sa soție și el a acceptat anularea contractului menționat anterior pentru a oferi casa la 13 ianuarie 2004. Partea relevantă a Legii privind obligațiile civile (Zakon o obveznim odnosima, Gazette Oficiale a Republicii Croația nos. 53/1991, 73/1991, 3/1994, 7/1996 și 112/1999) au citit după cum urmează: „Răspunsul pentru pierderea cauzată de moarte sau de leziuni corporale sau de daune sau distrugere a proprietăților altcuiva, atunci când rezultă de acte violente sau de teroare sau de manifestații publice sau de manifestări, ... autoritatea a căror ofițeri au fost supuși unei obligații, în conformitate cu legile în vigoare, pentru a preveni această pierdere.” Partea relevantă a Legii Obligațiilor Civile (Amendamente) din 1996 (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima, Gazette Oficiale a Republicii Croația nr. 7/1996, denumită în continuare „Legea 1996”) a citit după cum urmează: „Secțiunea 180 din Legea privind Obligațiile Civile ... se abrogă.” „Se păstrează obligațiile civile în temeiul articolului 180 din Legea privind obligațiile civile. Procedura menționată la secțiunea 1 din prezenta secțiune se continuă după adoptarea unei legislații speciale care reglementează responsabilitatea pentru daunele cauzate de actele teroriste.” Partea relevantă a Legii de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku, Gazette Oficială a Republicii Croația nr. 53/1991, 91/1992, 112/1999 și 117/2003) prevede: „Se menține procedurile: ... (6) în cazul în care un alt statut prescrie astfel.” Daunele de la Acte Teroristice și Demonstrații Publice Act 2003 (Zakon odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih destrocija, Gazette Oficiala Republicii Croația nr. 117/2003) prevede, printre altele, că Republica Croația trebuie să acorde compensații în ceea ce privește daunele cauzate de leziunile corporale, deficiența sănătății sau de moarte.Toate compensațiile pentru daunele la bunuri trebuie solicitate în temeiul Legii de reconstrucție. Partele relevante ale Legii de reconstrucție (Zakon o obnovi, Gazette Oficiale a Republicii Croația nr. 24/1996, 54/1996, 87/1996 și 57/2000) prevăd că mijloacele de reconstrucție trebuie acordate persoanelor ale căror proprietate a fost distrusă în război. Cererea trebuie depusă Ministerului Lucrărilor Publice, Reconstrucției și Construcției (Ministarstvo za javneradove, obnovu i graditeljstvo).

The applicant, Mr Milosav Kuljanin, is a Croatian national who was born in 1945 and lives in Zagreb. The respondent Government were represented by their Agent, Ms Lidija Lukina-Karajković. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant and his former wife had a house in Barilović, Croatia. They built the house while married and were considered joint owners, although the applicant was the sole registered owner. On 11 June 1991 he allegedly gave the house as gift to his former wife but they did not report the conveyance to the land registry. He remained the sole registered proprietor. In mid-1992 the house was mined by unknown perpetrators. On 17 January 1995 the applicant obtained a divorce from his wife. On 19 May 1995 his former wife instituted civil proceedings before the Zagreb Municipal Court (Općinski sud u Zagrebu) seeking damages from the Republic of Croatia for the destroyed house. On 16 June 1995 the defendant submitted that the applicant was the registered owner of the house and that his former wife therefore had no locus standi in the proceedings. On 28 July 1995 the applicant's former wife submitted that she had received the house as gift from him in 1991. Pursuant to the Civil Obligations (Amendments) Act 1996 (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima), the Zagreb Municipal Court stayed the proceedings on 13 May 1996. Pursuant to the Damage from Terrorist Acts and Public Demonstrations Act 2003 (Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih demonstracija), the proceedings resumed on 25 September 2003. The applicant has submitted a document from which it appears that his former wife and he agreed to annul the above-mentioned contract to gift the house on 13 January 2004. The relevant part of the Civil Obligations Act (Zakon o obveznim odnosima, Official Gazette of the Republic of Croatia nos. 53/1991, 73/1991, 3/1994, 7/1996 and 112/1999) read as follows: “Responsibility for loss caused by death or bodily injury or by damage or destruction of another's property, when it results from violent acts or terror or from public demonstrations or manifestations, lies with the ... authority whose officers were under a duty, according to the laws in force, to prevent such loss.” The relevant parts of the Civil Obligations (Amendments) Act 1996 (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima, Official Gazette of the Republic of Croatia no. 7/1996, hereinafter “the 1996 Act”) read as follows: “Section 180 of the Civil Obligations Act ... shall be repealed.” “Proceedings for damages instituted under section 180 of the Civil Obligations Act shall be stayed. The proceedings referred to in sub-section 1 of this section shall be continued after the enactment of special legislation governing responsibility for damage resulting from terrorist acts.” The relevant part of the Civil Procedure Act (Zakon o parničnom postupku, Official Gazette of the Republic of Croatia nos. 53/1991, 91/1992, 112/1999 and 117/2003) provides: “Proceedings shall be stayed: ... (6) where another statute so prescribes.” The Damage from Terrorist Acts and Public Demonstrations Act 2003 (Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih demonstracija, Official Gazette of the Republic of Croatia no. 117/2003) provides, inter alia, that the Republic of Croatia is to provide compensation in relation to damage resulting from bodily injury, impairment of health or a death. All compensation for damage to property is to be sought under the Reconstruction Act. The relevant parts of the Reconstruction Act (Zakon o obnovi, Official Gazette of the Republic of Croatia nos. 24/1996, 54/1996, 87/1996 and 57/2000) provide that the means for reconstruction are to be granted to persons whose property was destroyed in the war. The request is to be submitted to the Ministry for Public Works, Reconstruction and Construction (Ministarstvo za javne radove, obnovu i graditeljstvo).