VARTIC contre la ROUMANIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
VARTIC contre la ROUMANIE (CtEDO, 2004)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 59062/00 prezentată de Victor VÂRTIC împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 6 iulie 2004 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte A.B. Baka Loucaides Bîrsan Jungwiert Ugrekhelidze Mularoni, judecători și M. Dolle, graffière de secțiune, având în vedere cererea formulată mai sus la 6 martie 2000, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a intenționat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ pe reclamant, Victor Vârtic, este un resortisant român, născut în 1924 și rezident în Târgu-Mureș. Circumstanțele speței Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În cadrul unei acțiuni introduse de reclamant împotriva .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1992, Tribunalul de Primă Instanță din Bistrița a constatat calitatea de moștenitor exclusiv al reclamantului pe teren situat în Cașeiu și care a aparținut mătușii sale. La o dată nespecificată, reclamantul a solicitat comisiei locale din Cașeiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (denumită în continuare Legea nr. 18/91) restituirea de 10 hectare a terenului moștenit de la mătușa sa, dintre care 2,9 hectare situate în perimetrul comunei. La 17 mai 1993, comisia menționată l-a pus în posesia diferitelor terenuri, la un loc dintre ele, cu o suprafață de 2,82 hectare, fiind situat în perimetrul comunei. Pe 17 februarie 1995, comisia departamentului Cluj pentru aplicarea legii va elibera reclamantului titlul de proprietate pe un teren a cărui suprafață de 2,57 hectare se afla în perimetrul comunei. Prin hotărârea definitivă din 26 iunie 1996, Tribunalul de Primă Instanță din Dej a ordonat primăriei din Cașeiu să elibereze reclamantului un titlu de proprietate suplimentar pentru o suprafață de 0,15 hectare în perimetrul comunei. La o dată nespecificată, reclamantul și-a înscris dreptul de proprietate pe o suprafață de 2,82 ha, pe baza hotărârii definitive din 30 iunie 1992. Prin decizia din 4 februarie 1999, tribunalul departamental din Cluj a admis o acțiune a primăriei formulată împotriva reclamantului și a ordonat radierea la înscrierea în registrul funciar al dreptului de proprietate al reclamantului pe suprafața de 2,82 ha. El reține că reclamantul nu și-a întemeiat cererea de înscriere pe hotărârea din 26 iunie 1996 și că cel din 30 iunie 1992, deși recunoscând dreptul de proprietate al reclamantului pe teren, nu putea fi opusă primăriei care nu era parte la procedură în 1992. Or, în conformitate cu dispozițiile Decretului nr. 115/1938 privind registrele funciare, o nouă înregistrare nu putea fi efectuată decât pe baza unei decizii opozabile beneficiarului înscrierii precedente. Prin hotărârea definitivă din 7 octombrie 1999. GRIEFS Invocând art. 6 1 din Convenție, reclamantul se plângea de executarea de către autoritățile administrative a hotărârii definitive din 26 iunie 1996 prin care se dispune eliberarea unui titlu de proprietate suplimentar. De asemenea, acesta susținea o încălcare a dreptului său de proprietate din cauza executării acestei hotărâri, invocând, pe fond, art. 1 din Protocolul nr 1 la Convenție. Invocând articolele 6 1, 13 și 14 din Convenție și, pe fond, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, se plângea, în sfârșit, de încheierea procedurii de rectificare a înscrierii pe cartea funciară (hotărârea definitivă din 7 octombrie 1999 a instanței de apel din Cluj). PROCEDURE La 24 octombrie 2003, cererea a fost adusă la cunoștința guvernului pârât care a fost invitat să-și prezinte observațiile cu privire la admisibilitate și la fondul cauzei. Guvernul a prezentat observațiile respective prin scrisorile din 21, 22 și 23 ianuarie 2004. Prin scrisoarea din 5 februarie 2004, reclamantul a fost invitat să își prezinte observațiile ca răspuns la observațiile guvernului, precum și cererile sale de satisfacție echitabilă, în temeiul articolului 41 din convenție. 2004, pentru a atrage atenția asupra riscului de a-și vedea cererea înlăturată din rol, prin aplicarea articolului 37 litera (a) din Convenție, în cazul în care nu există răspuns din partea sa. Reclamantul nu a răspuns la aceste scrisori. Â Â Curtea constată că, deși informat cu privire la consecințele lipsei de răspuns la scrisorile trimise de Curte, reclamantul nu a răspuns nici la scrisoarea din 5 februarie Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină pledoaria în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 3 din Convenție și să se șteargă cauza rolului, în temeiul articolului 37 litera (a) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Dolle J.-P. Costa Premier Președinte