CtEDO 14.09.2004 Auto

VENESKOSKI v. FINLAND

RESPONDENT
FIN
HOTĂRÂRE
14.09.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
VENESKOSKI v. FINLAND (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 20870/02 de Maija-Liisa VENESKOSKI împotriva Finlandiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 14 septembrie 2004 în calitate de Cameră compusă de: Dl Nicolas Bratza Președintele Pellonpää Garlicki Borrego Doamna Fura-Sandström Mijović Spielmann, judecători și dl O’Boyle Grefier Având în vedere cererea depusă la 2 mai 2002, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de către solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Maija-Liisa Veneskoski, este un național finlandez născut în 1951 și trăiește în Kemi. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl. Peik Spolander, avocat practicant la Rovaniemi. Guvernul contestat este reprezentat de agentul lor, dl Arto Kosonen, director al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul, membru al sindicatului lucrătorilor din industria hârtiei (Patricitto r.y. ), a avut o dispută cu angajatorul ei, membru al asociației angajatorilor din industria hârtiei (Metsäteollisuus r.y. La 19 aprilie 2000, într-un protocol al unui nou acord de negociere colectivă, uniunea reclamantului și organizația angajatorilor au convenit că litigiile referitoare la interpretarea acordului ar putea fi tratate de o instanță de arbitraj, în loc să fie depusă Curții de Muncă (työtuomioistuin, arbetsdomstolen După aceea, uniunea reclamantului a introdus o acțiune în numele ei în fața Curții de Arbitraj pentru industria hârtiei (Cariteollisuuden välimiesoikeus La 10 ianuarie 2002 (decizia indică în mod nedrept anul 2001) Curtea de Arbitraj a respins acțiunea. Reclamantul s-a plâns că a fost negată o audiere corectă în fața Curții de Arbitraj, deoarece nu era imparțială și din cauza modului în care a luat mărturie martor a încercat să favorizeze partidul angajator. În plus, audierea Curții de Arbitraj a avut loc în sediul angajatorului acuzat. Nici nu a existat nici o posibilitate de a apela împotriva hotărârii Curții de Arbitraj, pe care nu i-a fost spusă până la audiere. De asemenea, ea s-a plâns că a fost refuzată dreptul la educație garantat prin art. 2 din Protocolul nr. 1. HOTĂRÂREA Prin scrisoarea din 13 iulie 2004, reprezentantul reclamantului a informat Curții că reclamantul dorește să își retragă cererea. Curtea constată că reclamantul nu mai dorește să își continue cererea în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale care necesită continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Michael O’Boyle Nicolas Bratza

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă