CASE OF SUOMINEN AGAINST FINLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF SUOMINEN AGAINST FINLAND (CtEDO, 2004)
Rezoluția ResDH(2004)62 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 iulie 2003 (finală la 22 iulie 2003) în cazul Suominen împotriva Finlandei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004 la a 897-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Suominen pronunțată la 1 iulie 2003 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că hotărârea a devenit finală la 22 iulie 2003, data la care părțile au informat Curții cu privire la intenția lor de a nu se încheia Marea Camera; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 37801/97) împotriva Finlandei, depusă la 17 aprilie 1997 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dna Kersti Hannele Suominen, un național finlandez, și că Curtea a sesizat cazul în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerea conform căreia reclamantul a fost refuzat un proces echitabil, deoarece instanța de primă instanță a refuzat, fără a da o decizie motivată, să recunoască o parte din dovezile pe care le-a prezentat-o; întrucât în hotărârea sa din 1 iulie 2003 Curtea în unanimitate: - a considerat că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; - a considerat că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 2 000 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale și 2 300 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, mai puțin de 630 de euro și că dobânzile simple la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale ar trebui plătite pentru sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere obligația Finlandei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, din cauza circumstanțele specifice ale cazului, noi încălcări similare ale Convenției ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților vizate cu privire la cerințele Convenției: copiile hotărârii au fost transmise în consecință, împreună cu o scrisoare de acoperire din 21 august 2003; în plus, hotărârea Curții a fost publicată pe baza de date Finlex (www.finlex.fi); Având în vedere că, la 19 august 2003, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 1 iulie 2003, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Finlandei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.