K.S. împotriva Finlandei

Rezoluția ResDH(2006)60 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 mai 2001 (definită la 12 decembrie 2001) în cauza K.S. împotriva Finlandei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 noiembrie 2006, cu ocazia celei de-a 976-a ședințe a delegaților miniștrilor) În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția privind drepturile omului"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 31 mai 2001 în cauza K.S.

și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Reamintind că hotărârea Curții a devenit definitivă la 12 decembrie 2001 în măsura în care, la acea dată, guvernul statului pârât a fost informat cu privire la respingerea cererii de trimitere la Marea Cameră; reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 29346/95) îndreptată împotriva Finlandei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 10 aprilie 1995 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de K.S., resortisant finlandez, iar Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibilă plângerea privind încălcarea dreptului său la un proces echitabil ca urmare a necomunicarii avizelor obținute ex official în timpul procedurii privind dreptul său la o alocație de șomaj; întrucât, în hotărârea sa din 31 mai 2001, Curtea, în unanimitate; a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 5 000 de mărci finlandeze pentru prejudiciul moral;

1 000 de mărci finlandeze pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că aceste sume ar fi majorate cu un interes simplu cu 11 % pe an de la expirarea termenului respectiv și până la plată; a respins pretențiile recurentei în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 31 mai 2001, având în vedere obligația Finlandei de a se conforma art. 46 alin. (1) din Convenție; Având în vedere că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștri, guvernul statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei, noi încălcări similare ar trebui să poată fi evitate în viitor prin informarea autorităților direct interesate cu privire la cerințele Convenției: astfel, copii ale hotărârii Curții cu o scrisoare de însoțire au fost trimise la Ombudsman parlamentar, la Cancelarul Justiției, la Ministerul Justiției, la Ministerul Muncii, la Curtea Supremă, la Curtea Supremă administrativă, la instanțele sociale, la Comisia pentru ocuparea forței de muncă din Vaasa și la Fondul de Șomaj pentru Avocați; în plus, hotărârea Curții a fost publicată în baza de date Finlex,

precum și în presa finlandeză ( Helsingin Sanomat ) la 1 iunie 2001; Guvernul a atras, de asemenea, atenția Comitetului asupra posibilității de a solicita anularea hotărârilor judecătorești pronunțate cu încălcarea articolului 6; asigurându-se că, la 8 februarie 2002, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 31 mai 2001, Se declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Finlandei, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2006)60 relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 31 mai 2001 (définitif le 12 décembre 2001) dans l'affaire K.S. contre la Finlande (adoptée par le Comité des Ministres le 2 novembre 2006, lors de la 976e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée « la Convention »), Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 31 mai 2001 dans l'affaire K.S.

et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant que l'arrêt de la Cour est devenu définitif au 12 décembre 2001 dans la mesure où, à cette date, le gouvernement de l'Etat défendeur a été informé du rejet de la demande de renvoi devant la Grande Chambre ; Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n o 29346/95) dirigée contre la Finlande, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 10 avril 1995 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par K.S., ressortissant finlandais, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n o 11, a déclaré recevable le grief concernant une atteinte à son droit à un procès équitable du fait de la non-communication d'avis obtenus ex officio durant la procédure relative à son droit à une allocation chômage ; Considérant que dans son arrêt du 31 mai 2001 la Cour, à l'unanimité ; - a dit qu'il y avait eu violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 5 000 marks finlandais au titre du préjudice moral ;

1 000 marks finlandais au titre des frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple de 11 % l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement ; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 31 mai 2001, eu égard à l'obligation qu'a la Finlande de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a attiré l'attention du Comité sur le fait que, vu les circonstances spécifiques de l'affaire, de nouvelles violations semblables devraient pouvoir être évitées dans le futur en informant les autorités directement concernées des exigences de la Convention : ainsi, des copies de l'arrêt de la Cour avec une lettre d'accompagnement ont été envoyées à l'Ombudsman parlementaire, au Chancelier de la Justice, au Ministère de la Justice, au Ministère du travail, à la Cour suprême, à la Cour suprême administrative, aux juridictions sociales, à la commission pour l'emploi de Vaasa et au Fonds de chômage pour les avocats;

de surcroît l'arrêt de la Cour a été publié dans la base de données Finlex ainsi que dans la presse finlandaise ( Helsingin Sanomat ) le 1er juin 2001; Le gouvernement a également attiré l'attention du Comité sur la possibilité de demander l'annulation des décisions judiciaires rendues en violation de l'article 6; S'étant assuré que le 8 février 2002, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 31 mai 2001, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Finlande, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.