CASE OF L. AGAINST FINLAND

Rezoluția ResDH(2003)69 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 aprilie 2000 (finală la 27 iulie 2000) în cazul L. împotriva Finlandei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 aprilie 2003 la a 834-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza L. pronunțată la 27 aprilie 2000 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 25651/94) împotriva Finlandei, depusă la 7 septembrie 1994 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 25 din Convenție de doi solicitanți („tătătășile solicitant” și „bunicul solicitant”), atât resortisanții finlandezi, cât și că Curtea, a sesizat cazul în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerile referitoare mai întâi la luarea copiilor primei reclamante în îngrijirea publică, în special restricțiile de acces, și în al doilea rând, la lipsa unei audieri orale în fața Curții administrative de judecată; întrucât, în hotărârea sa din 27 aprilie 2000, Curtea a considerat în unanimitate că nu s-a încălcat articolele 8 și 13 din convenție; - a considerat că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție, în ceea ce privește lipsa unei audieri orale la Curtea Administrativă a Județeanului; - a considerat că prezenta hotărâre constituie în sine suficientă satisfacție în ceea ce privește orice prejudiciu moral; - a considerat că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 35 000 de mărci finlandeze mai puțin de 24 560,60 franci francezi care urmează să fie convertiți în mărci finlandeze la rata aplicabilă la data depunerii prezentei hotărâri în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 10% vor fi plătite la această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Finlandei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, din cauza circumstanțelor specifice ale cauzei noi, încălcări similare ale Convenției ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților vizate cu privire la cerințele Convenției: copiile hotărârii au fost transmise în consecință și Curții Înalte Supreme, Curtea Administrativă Înaltă, Ombudsmanul Parlamentar și Cancelarul Justiției; hotărârea Curții a fost publicată pe internet, pe baza de date judiciară FINLEX ( www.finlex.fi ) ; în plus , au fost furnizate informații despre hotărârea și interpretarea Curții Europene în timpul reuniunilor aranjate anual de Ministerul Justiției , sau de două ori pe an pentru instanțe de apel și pentru instanțe civile, penale și administrative; Având în vedere că, la 24 octombrie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților suma prevăzută în hotărârea din 27 aprilie 2000; Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Finlandei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2003)69

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 27 April 2000 (final on 27 July 2000)

in the case of L. against Finland

(Adopted by the Committee of Ministers on 24 April 2003

at the 834th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the L. case delivered on 27 April 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 25651/94) against Finland, lodged with the European Commission of Human Rights on 7 September 1994 under former Article 25 of the Convention by two applicants (“the applicant father” and “the applicant grandfather”), both Finnish nationals, and that the Court, seised of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaints concerning first the taking of the first applicant’s children into public care and in particular the access restrictions, and secondly concerning the lack of an oral hearing before the County Administrative Court;

Whereas in its judgment of 27 April 2000 the Court unanimously:

- held that there had been no violation of Articles 8 and 13 of the Convention;

- held that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention, in relation to the lack of an oral hearing before the County Administrative Court;

- held that the present judgment constituted in itself sufficient just satisfaction in respect of any non-pecuniary damage;

- held that the government of the respondent state was to pay the applicants, within three months from the date at which the judgment became final, 35 000 Finnish marks less 24 560,60 French francs to be converted into Finnish marks at the rate applicable on the date of delivery of the present judgment in respect of costs and expenses and that simple interest at an annual rate of 10% would be payable on this sum from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed the remainder of the applicants’ claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 27 April 2000, having regard to Finland’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state drew the Committee’s attention to the fact that, on account of the specific circumstances of the case new, similar violations of the Convention could be avoided for the future by informing the authorities concerned of the requirements of the Convention: copies of the judgment had accordingly been sent out to them as well as to the High Supreme Court, the High Administrative Court, the Parliamentary Ombudsman and the Chancellor of Justice; the Court’s judgment has been published on the Internet, on the judicial database FINLEX (

www.finlex.fi

) ; in addition, information about the judgment and the interpretation of the European Court had also been given during meetings arranged by the Ministry of Justice annually, or twice a year for appellate courts and for civil, criminal and administrative courts;

Having satisfied itself that on 24 October 2000, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicants the sum provided for in the judgment of 27 April 2000;

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Finland, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.