CASE OF NUUTINEN AGAINST FINLAND

Rezoluția ResDH(2002)75 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 27 iunie 2000 în cazul Nuutinen împotriva Finlandei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 iunie 2002 la a 798-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Nuutinen pronunțată la 27 iunie 2000 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 32842/96) împotriva Finlandei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 26 august 1996 în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Pekka Nuutinen, un național finlandez, și că Comisia a declarat admisibile plângerile referitoare la lungimea excesivă a anumitor proceduri civile și la neexecuția drepturilor de acces ale reclamantului în ceea ce privește fiica sa; Amintind că cauza a fost prezentată în fața Curții de către reclamant la 20 ianuarie 1999 în temeiul Protocolului nr. 9 și al Guvernului statului contestat la 1 aprilie 1999; întrucât, în hotărârea sa din 27 iunie 2000, Curtea: - deținută, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; - deținută, cu patru voturi împotrivă cu trei voturi, că nu s-a încălcat art. 8 din Convenție; - deținută, în unanimitate, că nu este necesar să se examineze celelalte plângeri în temeiul articolului 8 pe care reclamantul le-a făcut în fața Comisiei, dar nu a reiterat în fața Curții; - a deținut, în unanimitate, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 20 000 de marci finlandezi în ceea ce privește prejudiciile morale; 10 000 de marci finlandezi în ceea ce privește costurile și cheltuielile cu mai puțin de 5 800 franci francezi deja acordate de Consiliu al Europei prin intermediul ajutorului juridic, care să fie convertite în marci finlandezi la rata aplicabilă la data eliberării hotărârii, împreună cu orice impozită pe valoarea adăugată care poate fi modificabilă și că dobânzile simple la o rată anuală de 10% vor fi plătite pentru sumele respective de la expirarea termenului de trei luni de mai sus, până la decontare; - respins, în unanimitate, restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Finlandei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză direct; având în vedere că, la 25 septembrie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 27 iunie 2000, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Finlandei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2002)75

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 27 June 2000

in the case of Nuutinen against Finland

(Adopted by the Committee of Ministers on 24 June 2002

at the 798th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Nuutinen case delivered on 27 June 2000 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 32842/96) against Finland, lodged with the European Commission of Human Rights on 26 August 1996 under former Article 25 of the Convention by Mr Pekka Nuutinen, a Finnish national, and that the Commission declared admissible the complaints concerning the excessive length of certain civil proceedings and non-enforcement of the applicant’s access rights in respect of his daughter;

Recalling that the case was brought before the Court by the applicant on 20 January 1999 under Protocol No. 9 and by the Government of the respondent State on 1 April 1999;

Whereas in its judgment of 27 June 2000 the Court:

- held, unanimously, that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

- held, by four votes to three, that there had been no violation of Article 8 of the Convention;

- held, unanimously, that it was not necessary to examine the other complaints under Article 8 which the applicant made before the Commission but did not reiterate before the Court;

- held, unanimously, that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months, 20 000 Finnish Marks in respect of non-pecuniary damage; 10 000 Finnish Marks in respect of costs and expenses less 5 800 French francs already awarded by the Council of Europe by way of legal aid, to be converted into Finnish marks at the rate applicable at the date of delivery of the judgment, together with any value-added tax that may be changeable and that simple interest at an annual rate of 10% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed, unanimously, the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 27 June 2000, having regard to Finland’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state indicated that the Court’s judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 25 September 2000, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sums provided for in the judgment of 27 June 2000,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Finland, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.