CASE OF DRAGOVIC v. CROATIA

Reclamanții s-au născut în 1933 și, respectiv, 1936 și trăiesc în Zadar, Croația. În septembrie 1991, al doilea vehicul reclamant a fost solicitat de armata croată. În august 1992, ea a fost informată că vehiculul a fost distrus. La 18 august 1995, a inițiat o procedură civilă în fața Curții Municipale Zadar (Općinski sud u Zadru) cerând daune din partea Republicii Croația pentru vehiculul ei deteriorat. În conformitate cu obligațiile civile (Amendamente) Legea 1999 (Zakon o dopunama Zakona o obveznim odnosima, Gazette Oficial nr. 112/1999, denumit în continuare „Legea 1999”, Curtea Municipală Zadar a continuat procesul la 23 noiembrie 1999. Acțiunea a reluat la 24 octombrie 2003 în conformitate cu „Damajul provocat de membrii armatei și poliției croate în timpul Actului de război intern din 2003” (Zakon o odgovornosti Republike Hrvatske za štetu uzrokovanu od pripadnika Hrvatskih oružanih i redarstvenih snaga tijekom Domovinskog rata, Gazette Oficial nr. 117/2003, denumită în continuare „Legea din 2003”). 10. Reclamanții au susținut că membrii armatei croate și-au deteriorat casa în Vodice, Croația, la mijlocul anului 1992. 11. La 22 august 1995, au instituit o procedură civilă în fața Curții Municipale Šibenik (Općinski sud u Šibeniku) cerând daune din partea Republicii Croației pentru casa lor deteriorată. 12. La 20 mai 1999, Curtea Municipală Šibenik a respins cererea lor. 13. În conformitate cu Legea din 1999, Curtea Municipală Šibenik a continuat procesul la 10 decembrie 1999. Reclamanții au apelat împotriva acestei hotărâri. La 6 martie 2000, Curtea județului Šibenikski (Županijski sud u Šibeniku) și-a respins recursul. 15. Procedura a reluat la 2 septembrie 2003 în conformitate cu Legea din 2003. 16. La 31 mai 2004, Curtea județului Šibenik a anulat hotărârea din 20 mai 1999 și a trimis cazul Curții Municipale Šibenik pentru reexaminare. 17. Actul privind obligațiile civile (Amendamentele) din 1999 (Zakon o dopunama Zakona o obveznim odnosima, Gazette Oficial nr. 112/1999, denumit în continuare „Legea 1999”) a intrat în vigoare la 6 noiembrie 1999. Acesta prevedea, printre altele, că toate procedurile intenționate împotriva Republicii Croației pentru daunele cauzate de membrii armatei și de poliția în timpul războiului trebuiau să rămână până când această chestiune nu a fost reglementată prin legislație specială. De asemenea, Legea impune Guvernului obligația de a prezenta Parlamentului o astfel de legislație specială până la 6 mai 2000. 18. Partea relevantă a Legii de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku, Gazette Oficiale a Republicii Croației nos. 53/1991, 91/1992, 112/1999 și 117/2003) prevede: „Se menține rezultatele: ... (6) în cazul în care un alt statut astfel prescrie.” 19. „Damajul provocat de membrii armatei și poliției croate în timpul Actului de război intern din 2003” (Zakon o odgovornosti Republike Hrvatske za štetu uzrokovanu od primadnika Hrvatskih oružanih i redarstvenih snaga tijekom Domovinskog rata, Gazette Oficial nr. 117/2003, denumit în continuare „Legea 2003”) a intrat în vigoare la 31 iulie 2003. Acesta prevede că procedurile rămase în temeiul Legii din 1999 vor relua și vor defini circumstanțe în care Republica Croația este responsabilă pentru daunele cauzate de armată și de poliție în timpul războiului.