- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 noiembrie 2004
- Stat pârât
- SVK
- Concluzia
- Inadmisibil
Grof împotriva Slovaciei
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Jozef Gróf, este un național slovac, născut în 1957 și locuiește în Trnava. La 16 septembrie 1997, reclamantul a susținut că el și copiii săi au dreptul exclusiv de a închiria un apartament în Trnava. La 25 februarie 1998, Curtea de district Trnava a respins acțiunea. La 31 martie 2000, Curtea Regională Trnava a anulat hotărârea de primă instanță. În cadrul acestei proceduri, reclamantul a fost reprezentat de un avocat care practică în Trnava. La 17 octombrie 2002, reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii de mai sus la Curtea Constituțională. La 11 decembrie 2002, Curtea Constituțională a respins plângerea că nu a respectat cerințele formale. Hotărârea prevede că reclamantul nu a reușit, în ciuda avertizării din 11 noiembrie 2002, să elimine deficiențe formale în prezentarea sa și să numească un avocat care îl reprezentează în fața Curții Constituționale.
La 14 ianuarie 2003, reclamantul a depus din nou o plângere constituțională cu privire la durata procedurii în fața Curții de district Trnava. Într-o scrisoare separată din 14 ianuarie 2003, el a solicitat ca Curtea Constituțională să numească un avocat care să-l reprezinte în cadrul procedurii de față. Reclamantul a explicat că singurul venit al acestuia era o pensie de invaliditate, suficientă doar pentru a acoperi nevoile sale cele mai urgente. Într-o scrisoare din 19 martie 2004, un judecător constituțional a informat reclamantul că noua sa depunere nu este în conformitate cu cerințele legale. Judecătorul a remarcat că informațiile reclamantului despre venitul său nu sunt certificate de autoritatea competentă.
În plus, în cadrul procedurii dinaintea Curții de District, reclamantul a fost reprezentat de un avocat. Scrisoarea judecătorului constituțional a declarat că avocatul respectiv ar putea reprezenta, de asemenea, reclamantul în fața Curții Constituționale și că reclamantul ar primi rambursarea taxelor avocatului în cazul în care el a reușit în plângerea sa constituțională. Scrisoarea a concluzionat că depunerea reclamantului nu va fi tratată. art. 12 alineatele (1) și (2) din Constituție garantează tuturor egalitatea de drepturi. art. 48 alineatul (2) din Constituție prevede, printre altele, că fiecare persoană are dreptul de a-și judeca cazul fără întârziere nejustificată. art. 127 din Constituție, în vigoare de la 1 ianuarie 2002, dă dreptul persoanelor fizice și juridice să se plângă de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.
În temeiul acestei dispoziții, Curtea Constituțională are competența, în cazul în care constată o încălcare a drepturilor fundamentale ale unei persoane, de a anula decizia relevantă sau, dacă este cazul, de a ordona autorității în cauză să efectueze cazul fără întârziere, de asemenea, poate acorda satisfacție financiară adecvată persoanei ale căror drepturi constituționale au fost încălcate. În temeiul articolului 20 alineatul (2) din Legea Curții Constituționale, reclamanții în cadrul procedurii în fața Curții Constituționale trebuie să fie reprezentați de un avocat. Secțiunea 31a din Legea Curții Constituționale prevede că Curtea Constituțională poate, cu excepția cazului în care legea prevede altfel, să aplice în mod corespunzător dispozițiile Codului de Procedură Civilă și ale Codului de Procedință Penală.
În temeiul prezentei dispoziții și a dispozițiilor relevante ale Codului de procedură civilă, Curtea Constituțională are ca efect să adere la cererea unui reclamant de a fi numit avocat pentru a-l reprezenta în cazul în care Curtea Constituțională este convinsă că este justificată de situația reclamantului și în cazul în care plângerea nu este în mod clar lipsită de nici o perspectiva de succes.
The applicant, Mr Jozef Gróf, is a Slovakian national, who was born in 1957 and lives in Trnava. On 16 September 1997 the applicant claimed that he and his children had the exclusive right to lease a flat in Trnava. On 25 February 1998 the Trnava District Court dismissed the action. On 31 March 2000 the Trnava Regional Court quashed the first instance judgment. Since then the proceedings have been pending at first instance. In these proceedings the applicant has been represented by an advocate practising in Trnava. On 17 October 2002 the applicant complained about the length of the above proceedings to the Constitutional Court. On 11 December 2002 the Constitutional Court rejected the complaint as falling short of the formal requirements.
The decision states that the applicant failed, despite a warning of 11 November 2002, to eliminate formal shortcomings in his submission and to appoint a lawyer representing him before the Constitutional Court. On 14 January 2003 the applicant again filed a constitutional complaint about the length of the proceedings before the Trnava District Court. In a separate letter dated 14 January 2003 he requested that the Constitutional Court should appoint a lawyer to represent him in the proceedings before it. The applicant explained that his only income was an invalidity pension which sufficed just to cover his most urgent needs. In a letter of 19 March 2004 a constitutional judge informed the applicant that his new submission was not in conformity with the statutory requirements.
The judge noted that the applicant's information about his income was not certified by the competent authority. Furthermore, in the proceedings before the District Court the applicant was represented by an advocate. The constitutional judge's letter stated that that advocate could also represent the applicant before the Constitutional Court and that the applicant would have the lawyer's fees reimbursed in the event that he succeeded in his constitutional complaint. The letter concluded that the applicant's submission would not be dealt with. Article 12(1) and (2) of the Constitution guarantees to everyone the equality of rights. Article 48(2) of the Constitution provides, inter alia, that every person has the right to have his or her case tried without unjustified delay.
Article 127 of the Constitution, in effect from 1 January 2002, entitles individuals and legal persons to complain about a violation of their fundamental rights and freedoms. Under this provision the Constitutional Court has the power, in the event that it finds a violation of a person's fundamental rights, to quash the relevant decision or, where appropriate, to order the authority concerned to proceed with the case without delay. It may also grant adequate financial satisfaction to the person whose constitutional rights have been violated. Under Section 20(2) of the Constitutional Court Act, plaintiffs in proceedings before the Constitutional Court have to be represented by an advocate. Section 31a of the Constitutional Court Act provides that the Constitutional Court can, unless otherwise provided by law, apply in an appropriate manner the provisions of the Code of Civil Procedure and of the Code of Criminal Procedure.
Under this provision and the relevant provisions of the Code of Civil Procedure, it has been the practice of the Constitutional Court to accede to a plaintiff's request for an advocate to be appointed to represent him or her where the Constitutional Court is satisfied that it is justified by the situation of the plaintiff and where the complaint is not clearly devoid of any prospect of success.