AFFAIRES CONCERNANT LA DETENTION IRREGULIERE DES MINISTRES DU CULTE DES TEMOINS DE JEHOVAH ET DES PROCEDURES INEQUITABLES D'INDEMNISATION ( TSIRLIS ET KOULOUMPAS c. GRECE , GEORGIADIS c. GRECE , ARRETS DU 29 MAI 1997 )

Rezoluția ResDH(2004)82 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze privind detenția neregulamentară a miniștrilor cultului martorilor lui Iehova și a procedurilor inechitabile de despăgubire (Tsirlis și Kouloumpas împotriva Greciei, Georgiadis împotriva Greciei, Hotărârea din 29 mai 1997) (adoptată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004, în cadrul celei de-a 906-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul fostului articol 54 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Tsirlis și Kouloumpas și Georgiadis pronunțate la 29 mai 1997 și transmise la aceeași dată Comitetului de Miniștri amintind că la originea acestor cauze se găsesc cereri (N 19233/91, 19234/91 și 21522/93) îndreptate împotriva Greciei, introduse în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 26 noiembrie 1991 și, respectiv, la 27 februarie 1993 în temeiul fostului articol 25 din convenție, de domnul Dimitrios Tsirlis, de domnul Timotheos Kouloumpas și de domnul Dimitrios Tsirlis. Anasassios Georgiadis, toți cetățenii greci și miniștrii închinării la martorii lui Iehova, iar Comisia a declarat admisibile obiecțiile referitoare în special la detenția ilegală a dlui Tsirlis și a dlui Tsirlis, pe de o parte. Kolumpas ca urmare a condamnării lor pentru refuzul de a-și îndeplini serviciul militar în calitate de miniștri ai unei "religii recunoscute," pe de altă parte, nelegalitatea procedurii în despăgubire introdusă de cei trei reclamanți în fața instanțelor militare pentru a obține o despăgubire pentru această detenție ilegală Reamintind că cauzele au fost aduse în fața Curții Europene de către Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 17 aprilie 1996; având în vedere că, în hotărârile sale din 29 mai 1997, Curtea în unanimitate a declarat în special că a existat o încălcare a articolului 5 alineatul (1) din Convenție în cauza Tsirlis și Kouloumpas din cauza detenției neregulamentare a reclamanților, ordonată de instanțele militare, contrar jurisprudenței clar stabilite a Curții Supreme Administrative care scutește de serviciul militar miniștrii unei religii cunoscute, precum și a articolului 5 alineatul (5) din convenție din cauza lipsei de despăgubiri în temeiul acestei detenții neregulamentare; că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție în cauza Georgiadis din cauza refuzului instanțelor militare, printr-o decizie luată de proprietar, fără audiere și motivare adecvată, de a oferi reclamantului o despăgubire pentru presupusa detenție ilegală - că statul pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni, anumite sume cu titlu de satisfacție echitabilă (a se vedea detaliile din anexa la prezenta rezoluție), că aceste sume ar fi majorate cu un interes simplu cu 6% pe an de la expirarea termenului menționat și până la plata Având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11, normele care se aplică prin decizia Comitetului de Miniștri în cauzele care intră sub incidența fostului articol 54 După ce a invitat guvernul Greciei să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârilor Curții Europene, având în vedere obligația Greciei de a se conforma acestora în conformitate cu fostul articol 53 și cu art. 46 din convenție Considerând că, la examinarea acestor cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile de ordin individual luate pentru a elimina consecințele încălcării și la măsurile de ordin general luate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezentele hotărâri (a se vedea anexa) S-a asigurat că guvernul Greciei a plătit reclamanților la 26 iunie și 29 august 1997, în termenele stabilite, sumele prevăzute pentru satisfacția echitabilă în hotărârile Curții Europene din 29 mai 1997 (a se vedea detaliile din anexă) Se precizează, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Greciei, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul fostului articol 54 din convenție în prezentele cauze. Anexă la Rezoluția ResDH(2004)82 Informații prezentate de guvernul Greciei în timpul examinării cauzelor Tsirlis și Kouloumpas și Georgiadis de către Comitetul de Miniștri Plata satisfacției echitabile Cauza Cerere n Data hotărârii Sume acordate de Curte Termenul plății Data plății Data plății Tsirlis și Kouloumpas . 19233/91; 19234/91 29/05/1997 Pagube pecuniare și morale Tsirlis: 8 milioane drahmes Kouloumpas: 70 000 drahme Prospături și cheltuieli (sumă globală) 2 milioane drahme 29/08/1997 26/06/1997 Georgiadis 21522/93 29/05/1997 Cheltuieli și cheltuieli de judecată : 750 000 drahmes 29/08/1997 29/08/1997 II. Măsuri cu caracter individual pentru a permite restitutio in integrrum În cauza Tsirlis și Kouloumpas, Curtea Europeană a acordat reclamanților o satisfacție echitabilă atât pentru prejudiciile materiale, cât și pentru cele morale. În cauza Georgiadis, în care Curtea Europeană a ajuns la concluzia unei încălcări a articolului 6 alineatul (1) ca urmare a încălcării procedurii interne, s-a pus problema redeschiderii procedurii în scopul compensării adecvate a reclamantului. La 19 decembrie 2000 a fost adoptată Legea 2865/2000 de modificare a Codului de procedură penală și de autorizare a redeschiderii procedurilor penale interne în cazurile în care Curtea Europeană a încheiat o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a unei dispoziții juridice de fond [noul articol 525 alineatul (1)(5) din Cod]. Cu toate acestea, această nouă dispoziție se aplică numai persoanelor condamnate și nu permite redeschiderea în cauzele celor trei reclamanți, condamnarea acestora din urmă fiind ruptă de instanțele militare competente în 1991 și, respectiv, 1992. La 11 octombrie 2002, Codul de procedură penală a fost modificat din nou prin Legea nr. 3060/2002 de introducere a noului articol 525A, care permite tuturor persoanelor care au făcut obiectul unei infracțiuni să solicite redeschiderea procedurii interne pentru a fi despăgubite pentru detenția lor ilegală în cazurile în care Curtea Europeană a încheiat o încălcare a Convenției din cauza caracterului inechitabil al procedurii interne. Ca urmare a acestui ultim amendament, dl Georgiadis a obținut redeschiderea procedurii penale incriminate în scopul despăgubirii pentru detenția sa pentru a elimina consecințele încălcării stabilite de Curtea Europeană în cauza sa. III. Măsuri generale Prevenirea detenției ilegale În ceea ce privește problema detenției ilegale a miniștrilor cultului Martorilor lui Iehova ridicați de prezentele cauze, guvernul reamintește că această încălcare a fost cauzată de faptul că, la începutul anilor ' 80, autoritățile militare nu au recunoscut dreptul acestor persoane de a fi scutite de serviciul militar în calitate de miniștri ai cultului unei persoane. religie cunoscută, în conformitate cu jurisprudența Curții Administrative Supreme din Grecia. În urma difuzării pe scară largă a hotărârilor Curții Europene (a se vedea mai jos), practica autorităților militare în această privință a fost modificată și aliniată la jurisprudența Curții Administrative Supreme potrivit căreia niciun ministru al închinării la Martorii lui Iehova nu este obligat să efectueze serviciul militar. Prin urmare, problema detenției miniștrilor cultului Martorilor lui Iehova pentru refuzul de a executa ordinele autorității militare nu mai există. Reforme constituționale și legislative care asigură compensații suficiente pentru detenție ilegală În ceea ce privește încălcările articolului 5 alineatul (5) și ale articolului 6 alineatul (1) stabilite de Curtea Europeană, acestea au rezultat în mare parte din aplicarea dispozițiilor Codului de procedură penală în vigoare la momentul respectiv, și anume art. 535 alineatul (1), conform căruia statul nu era obligat în niciun caz să plătească o despăgubire în cazul în care persoana în cauză s-ar fi făcut responsabilă pentru detenția sa intenționată sau din cauza unei neglijențe excesive, art. 536 alineatele (1) și (2), conform căruia instanțele erau împuternicite să se pronunțe proprietare motu În urma hotărârilor Curții Europene, Grecia a adoptat reforme constituționale și statutare în vederea găsirii unei soluții la aceste probleme. În ceea ce privește lipsa motivării în hotărârile judecătorești, art. 93 alineatul (3) din Constituție a fost modificat în aprilie 2001 pentru a impune în mod explicit ca hotărârile judecătorești să fie motivate printr-o argumentație aprofundată și pentru a permite legiuitorului să prevadă sancțiuni în caz de nerespectare a acestei norme. În ceea ce privește echitatea procedurii, în temeiul unei noi legi (2915/2001) de modificare a articolelor 535 și 536 din Codul de procedură penală, noile dispoziții nu mai exclud posibilitatea unei despăgubiri în cazurile de detenție datorate neglijenței. În cazul în care un stat membru consideră că un stat membru nu este în măsură să stabilească o cale de atac împotriva unei infracțiuni sau a unei infracțiuni grave sau a unei infracțiuni grave sau a unei infracțiuni grave sau a unei infracțiuni grave sau a unei încălcări grave a dreptului comunitar, statul membru în cauză se asigură că persoana în cauză este informată cu privire la motivele care au stat la baza unei astfel de hotărâri. Aceste noi dispoziții, anexate la efectul direct al Convenției și al hotărârilor Curții Europene în dreptul elen (a se vedea în special Rezoluția ResDH(99) 714 privind cauza Papageorgiou împotriva Greciei și Rezoluția ResDH(2004)2 în cauza Aguudimos and Cefallonian Sky Shipping Co./Grecia), ar trebui să împiedice orice nouă încălcare similară a convenției. Publicarea și difuzarea hotărârilor Hotărârea Curții Europene în cauza Tsirlis și Kouloumpas a fost difuzată tuturor președinților și procurorilor tribunalelor militare din Grecia, pentru a atrage atenția asupra obligațiilor care decurg din Convenție. În plus, a fost publicată în Diki, 29/1998 (p. 915) și a făcut obiectul unui comentariu în Poiniki Dikaiosyni, 6/1998) (p. 665), două ziare foarte citite de avocați și judecători. Hotărârea pronunțată în cauza Georgiadis a fost difuzată prin circulara Ministerului Apărării la președinții și procurorii instanțelor militare, precum și la birourile de recrutare din întreaga țară și a fost transmisă prin circulara Ministerului Justiției, președintelui și procurorului Curții de Casație, președintelui și procurorilor din cadrul Curții de Apel și instanțelor de judecată. IV. Concluzie Guvernul consideră că, având în vedere măsurile de ordin individual și general menționate anterior, Grecia și-a îndeplinit obligațiile care decurg din fostul articol 53 [noul articol 46 alineatul (1) ] din convenție prin eliminarea consecințelor încălcărilor stabilite și prin prevenirea oricărei reeșalonări a unor încălcări similare.

Résolution ResDH(2004)82

relative aux arrêts de la Cour européenne des Droits de l'Homme

dans affaires concernant la détention irrégulière des ministres du culte des témoins de Jéhovah et des procédures inéquitables d'indemnisation (Tsirlis et Kouloumpas contre la Grèce, Georgiadis contre la Grèce, arrêts du 29 mai 1997)

(adoptée par le Comité des Ministres le 22 décembre 2004,

lors de la 906e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'ancien article

54 de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu les arrêts de la Cour européenne des Droits de l'Homme dans les affaires Tsirlis et Kouloumpas, et Georgiadis rendus le 29 mai 1997 et transmis à la même date au Comité des Ministres

;

Rappelant qu'à l'origine de ces affaires se trouvent des requêtes (N

os

19233/91, 19234/91 et 21522/93) dirigée contre la Grèce, introduites devant la Commission européenne des Droits de l'Homme respectivement le 26 novembre 1991 et le 27 février 1993 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par M. Dimitrios Tsirlis, M. Timotheos Kouloumpas et M.

Anastassios Georgiadis, tous ressortissants grecs et ministres du culte des témoins de Jéhovah, et que la Commission a déclaré recevables les griefs concernant en particulier d'une part, l'irrégularité de la détention de M. Tsirlis et de M. Kolumpas suite à leur condamnation pour avoir refusé d'effectuer leur service militaire en leur qualité de ministres d'une "religion reconnue", d'autre part l'iniquité de la procédure en réparation introduite par les trois requérants devant les tribunaux militaires afin d'obtenir une indemnisation au titre de cette détention irrégulière

;

Rappelant que les affaires ont été portées devant la Cour européenne par la Commission européenne des Droits de l'Homme le 17 avril 1996;

Considérant que dans ses arrêts du 29 mai 1997 la Cour à l'unanimité a dit notamment

:

-

qu'il y avait eu violation de l'article 5, paragraphe 1, de la Convention dans l'affaire Tsirlis et Kouloumpas en raison de la détention irrégulière des requérants ordonnée par les tribunaux militaires contrairement à la jurisprudence clairement bien établie de la Cour Suprême Administrative exemptant du service militaire les ministres d'une religion connue, ainsi que de l'article 5, paragraphe 5, de la Convention en raison de l'absence d'indemnisation au titre de cette détention irrégulière;

-

qu'il y avait eu violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention dans l'affaire Georgiadis en raison du refus des tribunaux militaires, par une décision prise

proprio motu,

sans audience et motivation adéquate, de fournir au requérant une indemnisation pour sa présumée détention irrégulière

;

- que l'Etat défendeur devait verser aux requérants, dans les trois mois, certains montants au titre de la satisfaction équitable (voir détails dans l'annexe à la présente résolution), que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple de 6% l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention telle qu'amendée par le Protocole n

o

11, règles qui s'appliquent par décision du Comité des Ministres aux affaires relevant de l'ancien article 54

;

Ayant invité le gouvernement de la Grèce à l'informer des mesures prises à la suite des arrêts de la Cour européenne, eu égard à l'obligation qu'a la Grèce de s'y conformer selon l'ancien article 53 et l'article 46 de la Convention

;

Considérant que lors de l'examen de ces affaires par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures d'ordre individuel prises afin d'effacer les conséquences des violations et sur les mesures d'ordre général prises afin d'éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans les présents arrêts (voir en annexe)

;

S'étant assuré que le gouvernement de la Grèce avait versé aux requérants le 26 juin et le 29 août 1997, dans les délais impartis, les sommes prévues au titre de la satisfaction équitable dans les arrêts de la Cour européenne du 29 mai 1997 (voir détails en annexe)

;

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Grèce, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'ancien article 54 de la Convention dans les présentes affaires.

Annexe à la Résolution ResDH(2004)82

Informations présentées par la gouvernement de la Grèce

durant l'examen des affaires Tsirlis et Kouloumpas, et Georgiadis

par le Comité des Ministres

I.

Paiement de la satisfaction équitable

Affaire

Requête n

o

Date de l'arrêt

Montants accordés par la Cour

Délai du paiement

Date du paiement

Tsirlis et Kouloumpas

n

o

. 19233/91; 19234/91

29/05/1997

Dommages pécuniaires et non pécuniaires

:

Tsirlis

: 8 millions de drachmes

;

Kouloumpas

: 70

000 drachmes

Frais et dépens (somme globale)

:

2 millions de drachmes

29/08/1997

26/06/1997

Georgiadis

21522/93

29/05/1997

Frais et dépens

: 750

000 drachmes

29/08/1997

29/08/1997

II.

Mesures de caractère individuel visant à permettre la

restitutio in integrum

Dans l'affaire Tsirlis et Kouloumpas, la Cour européenne a accordé aux requérants, pour leur détention illégale, une satisfaction équitable couvrant à la fois leurs préjudices matériel et moral. Aucune autre mesure ne s'imposait donc.

Dans l'affaire Georgiadis, où la Cour européenne a conclu à une violation de l'article 6, paragraphe 1, en raison de l'iniquité de la procédure interne, s'est posée la question de la réouverture de cette procédure aux fins d'indemnisation adéquate du requérant.

Le 19 décembre 2000 a été promulguée la loi 2865/2000 portant amendement au Code de procédure pénale et autorisant la réouverture de la procédure pénale interne dans les affaires où la Cour européenne a conclu à une violation du droit à un procès équitable ou d'une disposition juridique de fond (nouvel Article 525, paragraphe 1(5), du Code). Cette nouvelle disposition ne s'applique, cependant, qu'aux personnes condamnées et ne permet pas la réouverture dans les affaires des trois requérants, la condamnation de ces derniers ayant été cassée par les tribunaux militaires compétents respectivement en 1991 et 1992.

Le 11 octobre 2002, le Code de procédure pénale a été de nouveau amendé par la loi 3060/2002 portant introduction du nouvel article 525A, qui autorise toutes les personnes acquittées – dont les requérants – à demander la réouverture de la procédure interne pour être indemnisés de leur détention illégale dans les affaires où la Cour européenne a conclu à une violation de la Convention en raison du caractère inéquitable de la procédure interne. Par suite de ce dernier amendement, M. Georgiadis a obtenu la réouverture de la procédure pénale incriminée aux fins d'indemnisation pour sa détention afin d'effacer les conséquences de la violation établie par la Cour européenne dans son affaire.

III.

Mesures de caractère général

Prévention de la détention illégale

En ce qui concerne le problème de la détention illégale de ministres du culte des Témoins de Jéhovah soulevé par les présentes affaires, le gouvernement rappelle que cette violation a été causée par le fait qu'au début des années quatre vingt dix, les autorité militaires n'avaient pas reconnu le droit de ces personnes à être exemptées du service militaire en tant que ministres du culte d'une «

religion connue

», conformément à la jurisprudence de la Cour administrative suprême de Grèce. A l'issue de la diffusion large des arrêts de la Cour européenne (voir ci-dessous), la pratique des autorités militaires en la matière a été modifiée et alignée sur la jurisprudence de la Cour administrative suprême aux termes de laquelle aucun ministre du culte des Témoins de Jéhovah n'est tenu d'accomplir le service militaire. Par conséquent, le problème de la détention des ministres du culte des Témoins de Jéhovah pour refus d'exécuter les ordres de l'autorité militaire n'existe plus.

Réformes constitutionnelles et législatives assurant une indemnisation suffisante pour détention illégale

Pour ce qui est des violations de l'article 5, paragraphe 5, et de l'article 6, paragraphe1, établies par la Cour européenne, elles résultaient en grande partie de l'application des dispositions du Code de procédure pénale alors en vigueur, à savoir

:

-

l'article 535, paragraphe 1, aux termes duquel l'Etat n'était tenu en aucun cas de payer une indemnité si la personne concernée s'était rendue responsable de sa détention intentionnellement ou par excès de négligence

;

-

l'article 536, paragraphes 1 et 2, aux termes desquels les tribunaux étaient habilités à se prononcer

proprio motu

sur la question d'une indemnisation pour détention illégale sans tenir d'audience et sans motivation suffisante.

A la suite des arrêts de la Cour européenne, la Grèce a adopté des réformes constitutionnelles et statutaires en vue de trouver une solution à ces problèmes.

En ce qui concerne l'absence de motivation dans les décisions judiciaires, l'article 93, paragraphe 3, de la Constitution a été amendé en avril 2001 de manière à imposer explicitement que les décisions judiciaires soient motivées par une argumentation approfondie et à permettre au législateur de prévoir des sanctions en cas de non-respect de cette règle.

S'agissant de l'équité de la procédure, en vertu d'une nouvelle loi (2915/2001) portant amendement des articles 535 et 536 du Code de procédure pénale, les nouvelles dispositions n'excluent plus la possibilité d'une indemnisation dans les affaires de détention dues à l'«

excès de négligence

» du détenu et astreignent les juridictions pénales à motiver leurs arrêts après avoir entendu les personnes concernées et le ministère public.

Ces nouvelles dispositions, jointes à l'effet direct de la Convention et des arrêts de la Cour européenne en droit grec (voir, en particulier, la Résolution ResDH(99)714 relative à l'affaire Papageorgiou contre Grèce et la Résolution ResDH(2004)2 dans l'affaire Agoudimos and Cefallonian Sky Shipping Co. contre Grèce), devraient empêcher toute nouvelle violation analogue de la Convention.

Publication et diffusion des arrêts

L'arrêt de la Cour européenne dans l'affaire Tsirlis et Kouloumpas a été diffusé auprès de tous les Présidents et procureurs des tribunaux militaires de Grèce, afin d'attirer leur attention sur leurs obligations découlant de la Convention. De plus, il a été publié dans Diki, 29/1998 (p. 915) et a fait l'objet d'un commentaire dans Poiniki Dikaiosyni, 6/1998) (p. 665), deux journaux très lus par les avocats et les juges. L'arrêt rendu dans l'affaire Georgiadis a été diffusé par circulaire du ministère de la Défense auprès des Présidents et procureurs des tribunaux militaires, ainsi que des bureaux de recrutement de tous le pays, et transmis – par circulaire du ministère de la Justice – au Président et au Procureur de la Cour de cassation, ainsi qu'aux Présidents et procureurs des cours d'appel et des tribunaux d'instance.

IV.

Conclusion

Le gouvernement considère qu'eu égard aux mesures d'ordre individuel et général susmentionnées, la Grèce a satisfait à ses obligations découlant de l'ancien article 53 (nouvel article 46, paragraphe 1) de la Convention en supprimant les conséquences des violations établies ainsi qu'en prévenant toute réédition de violation similaire.