CASE OF KLJAJIC v. CROATIA

Reclamantul s-a născut în 1951 și trăiește în Karlovac, Croația. La 11 noiembrie 1991, sediul de afaceri din Karlovac închiriat de către reclamant a fost explodat de infractori necunoscuti. La 10 noiembrie 1994, reclamantul a instituit o procedură civilă împotriva statului în fața Curții Municipale de Zagreb (Općinski sud u Zagreb) cerând daune. El a bazat reclamația sa pe art. 180 din Legea privind obligațiile civile. La 17 ianuarie 1996, Parlamentul a introdus un amendament la Legea privind obligațiile civile („Amendamentul din 1996”), care prevede că toate procedurile privind acțiunile legate de daunele cauzate de actele teroriste trebuie să rămână în așteptarea promulgării noilor legislații în această privință. La 14 februarie 1996, Curtea Municipală a continuat procedurile în conformitate cu Amendamentul din 1996. La 14 iulie 2003, Parlamentul a introdus Legea privind răspunderea pentru prejudicii provocate de actele teroriste și de demonstrații publice („Legea privind răspunderea din 2003”). În conformitate cu Legea privind răspunderea din 2003, Tribunalul Municipal a reluat procedura și, în același timp, a respins acțiunea reclamantului de a constata că nu mai avea competența în această chestiune. Reclamantul nu a apelat împotriva acestei decizii. 11. Partea relevantă a Legii privind obligațiile civile (Zakon o obveznim odnosima – Gazette Oficiale, nr. 53/1991, 73/1991, 3/1994, 7/1996 și 112/1999) prevăzute după cum urmează: „Libilitatea pierderii cauzate de moarte sau de leziuni corporale sau de daune sau distrugerea proprietății altor persoane, atunci când rezultă de acte de violență sau de teroare sau de manifestații publice sau de manifestări, se află la ... autoritatea a căror ofițeri au fost sub datorie, în conformitate cu legile în vigoare, pentru a preveni această pierdere.” 12. Partea relevantă a Actului de modificare a Legii privind obligațiile civile (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima – Gazettea Oficială nr. 7/1996) („Amendamentul din 1996”) se citește după cum urmează: „art. 180 din Legea privind obligațiile civile (Gazettea Oficial nr. 53/91, 73/91 și 3/94) se abrogă”. „Procedurile privind daunele instituite în temeiul articolului 180 din Legea privind obligațiile civile se menționează. Procedura menționată la secțiunea 1 din prezentul articol se reluează după adoptarea legislației speciale care reglementează răspunderea pentru daunele cauzate de actele teroriste.” Prezenta lege a intrat în vigoare la 3 februarie 1996. 13. Partea relevantă a Legii de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku – Gazette Oficial nr. 53/91, 91/92, 58/93, 112/99, 88/01) prevede: „Procedurile vor fi menținute: ... (6) în cazul în care un alt statut prescrie astfel.” 14. Actul privind răspunderea pentru prejudiciul rezultat din Actele Teroristice și Demonstrații Publice (Zakon odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih adata i javnih demontracija – Gazette Oficial nr. 117/2003) („Legea privind răspunderea din 2003”) prevede, printre altele, că statul trebuie să compenseze numai leziunile cauzate de leziuni corporale, de afectare a sănătății sau a decesului. Toate compensațiile pentru daunele la bunuri trebuie solicitate în temeiul Legii de reconstrucție. Secțiunea 10 prevede că toate procedurile rămase în conformitate cu Amendamentul din 1996 trebuie reluate. Prezenta lege a intrat în vigoare la 31 iulie 2003. 15. În hotărârea sa, Rev-276/04-2 din 8 aprilie 2004, Curtea Supremă a hotărât, în timp ce a respins cererea reclamantului în ceea ce privește fondurile sale, că, după intrarea în vigoare a Legii de Responsabilitate din 2003, statul nu mai a fost responsabil pentru daunele care rezultă din distrugerea sediilor comerciale ale reclamantului (officei de attorney) care au fost explodate de necunoscuti infractori. 16. Partea relevantă a Legii de Reconstrucție (Zakon o obnovi – Gazette Oficiale nr. 24/1996, 54/1996, 87/1996 și 57/2000) prevede, printre altele, că statul acordă, în anumite condiții, asistență de reconstrucție proprietăților de proprietăți ale proprietăților de proprietate (faturi și case de familie) care au fost deteriorate în timpul războiului. Cererea trebuie depusă ministerului competent.