CASE OF MIHAJLOVIC v. CROATIA

Reclamanții s-au născut în 1932 și, respectiv, 1958, și trăiesc în Hrgovljani, Croația. La 12 februarie 1992, casa reclamanților din Hrgovljani a fost explodată de necunoscuti perpetratori. La 9 februarie 1995, reclamanții au instituit proceduri civile în Tribunalul Municipal din Zagreb (Općinski sud u Zagrebu), cerând daune pentru proprietatea lor distrusă din stat. La 17 ianuarie 1996, Parlamentul a introdus un amendament la Legea privind obligațiile civile („Amendamentul din 1996”), care prevede că toate procedurile privind acțiunile legate de daunele cauzate de actele teroriste trebuie să rămână în așteptarea promulgării noilor legislații, iar noua legislație va fi pronunțată în termen de șase luni. 10. La 5 februarie 1996, Curtea Municipală de Zagreb a continuat procedurile în conformitate cu legislația de mai sus. 11. La 14 iulie 2003, Parlamentul a introdus Legea privind răspunderea pentru prejudicii provocate de actele teroriste și de demonstrații publice („Legea privind răspunderea din 2003”). 12. La 23 septembrie 2003, Tribunalul Municipal de Zagreb a reluat procedura. 13. La 5 mai 2004, instanța a respins cererea reclamanților de a constata că nu mai avea competența în această chestiune. 14. La 18 iunie 2004, reclamanții au apelat împotriva deciziei de mai sus. Se pare că procedurile sunt încă pendente în fața instanței de a doua instanță. 15. Partea relevantă a Legii privind obligațiile civile (Zakon o obveznim odnosima – Gazette Oficiale, nr. 53/91, 73/91, 3/94, 7/96 și 112/99) prevăzute după cum urmează: „Libilitatea pierderii cauzate de moarte sau de leziuni corporale sau de daune sau distrugerea proprietății altor persoane, atunci când rezultă de acte de violență sau teroare sau de manifestații publice sau de manifestări, se află la ... autoritatea a căror ofițeri au fost supuși unei datorii, în conformitate cu legile în vigoare, pentru a preveni această pierdere.” 16. Partea relevantă a Actului de modificare a Legii privind obligațiile civile (Zakon o izmjeni Zakona o obveznim odnosima – Gazettea Oficială nr. 7/1996; „Amendamentul din 1996”) se citește după cum urmează: „Se menține art. 180 din Legea privind obligațiile civile (Gazetteul Oficial nr. 53/91, 73/91 și 3/94).” „Se abrogă dispozițiile pentru daune instituite în temeiul articolului 180 din Legea privind obligațiile civile. Procedura menționată la secțiunea 1 din prezentul articol se reluează după adoptarea legislației speciale care reglementează răspunderea pentru daunele cauzate de actele teroriste.” 17. Partea relevantă a articolului 63 din Actul Constituțional privind Curtea Constituțională (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske, Gazette Oficial nr. 49/2002; „Legea Curții Constituționale” se citește după cum urmează: „(1) Curtea Constituțională examinează o plângere constituțională chiar înainte de a fi epuizate toate măsurile legale în cazurile în care o instanță competentă nu a decis într-un timp rezonabil o cerere cu privire la drepturile și obligațiile reclamantului sau o acuzație penală împotriva acestuia ... (2) În cazul în care plângerea constituțională ... În temeiul alin. (1) din prezenta secțiune este acceptat, Curtea Constituțională stabilește un termen în care o instanță competentă hotărăște cazul în fond... (3) Într-o decizie în temeiul alin. (2) din prezentul articol, Curtea Constituțională stabilește compensarea corespunzătoare pentru reclamant în ceea ce privește încălcarea constatată cu privire la drepturile sale constituționale... Compensarea se plătește din bugetul de stat într-un termen de trei luni de la data în care partea a depus o cerere de plată.” 18. art. 29 § 1 din Constituție (Ustav Rebublike Hrvatske, Jurnalul Oficial nr. 41/2001) citește următoarele: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale sau a oricărei acuzații penale împotriva lui, toată lumea are dreptul la o audiere echitabilă într-un timp rezonabil de către o instanță independentă și imparțială înființată prin lege.” 19. Actul privind răspunderea pentru daune care rezultă din actele teroriste și demonstrațiile publice (Zakon o odgovornosti za štetu nastalu uslijed terorističkih akata i javnih demonstracija – Gazette Oficial nr. 117/2003; „Legea privind responsabilitatea din 2003”) prevede că toate compensațiile pentru daunele la bunuri care rezultă din acte teroriste trebuie căutate în temeiul Legii de Reconstrucție. Secțiunea 10 prevede că toate procedurile rămase în conformitate cu Amendamentul din 1996 trebuie reluate. 20. Legea de reconstrucție (Zakon o obnovi – Gazette Oficiale nos. 24/96, 54/96, 87/96 și 57/00) prevede că statul acordă asistență de reconstrucție proprietăților proprietăților lezivi în timpul războiului. Orice cerere în acest sens trebuie depusă la autoritatea administrativă competentă. 21. La 24 martie 2004, Curtea Constituțională a dat o hotărâre nr. U-III-829/2004 în cazul dlui N., care a depus o plângere constituțională în temeiul art. 63 din Legea Curții Constituționale din 2002, în legătură cu art. 29 § 1 din Constituție. El s-a plâns de lungimea procedurii și de lipsa accesului la o instanță deoarece acțiunea sa a fost rămasă, din cauza acțiunii legislative, în fața instanțelor interne pe o perioadă lungă de timp. În această decizie, Curtea Constituțională a stabilit că au existat o încălcare a drepturilor constituționale la un proces într-un termen rezonabil și de acces la instanță, a ordonat instanței interne să ia o decizie în cazul dlui N. în termen de un an și i-a acordat compensații.