JEDNOTA KATOLICKÝCH TOVARYŠŮ v. THE CZECH REPUBLIC
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
JEDNOTA KATOLICKÝCH TOVARYŠŮ v. THE CZECH REPUBLIC (CtEDO, 2005)
Reclamantul, Jednota Katolických Tovaryšę, este o organizație religioasa cehă fără scop lucrativ, cu sediul său șef din Praga. A fost reprezentat în fața Curții de către dl O. Choděra, un avocat practicant la Praga. Guvernul contestat a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Schorm. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 23 decembrie 1996, reclamantul a depus o acțiune împotriva Comunității din Praga (Hlavní město Praha) la Curtea de District din Praga 1 (obvodní soud), în scopul stabilirii proprietății sale de bunuri care au fost cumpărate de presupusul predecesor juridic al reclamantului în 1892. La 6 martie 1997, instanța a primit competența de avocat al reclamantului pentru avocatul său. După suspendarea audierii la 10 martie și 7 aprilie 1997, la cererea reclamantului, la 25 aprilie 1997, pentru lipsa probei și la 7 iulie și 1 septembrie 1997, din cauza absenței unei părți la acțiune, Tribunalul de district a respins acțiunea reclamantului la 29 septembrie 1997. La 21 ianuarie 1998, Curtea Municipală de Praga (městský soud), cu privire la recursul reclamantului din 22 octombrie 1997, a anulat hotărârea Curții de District și a remis cazul. După suspendarea audierii la 30 martie 1998, din cauza neaprobării anumitor documente, la 27 aprilie 1998, Curtea de District a acordat acțiunea reclamantului. La apelul inculpatului și după ce a primit observațiile reclamantului la 22 iunie 1998, Curtea Municipală a susținut hotărârea Curții de District la 4 septembrie 1998. La 18 octombrie 1998, inculpatul a depus un recurs la punctele de drept (dovolání) la Curtea Supremă (Nejvyšší soud). La 30 octombrie 1998 și 15 februarie 1999, reclamantul a prezentat observațiile sale. Între timp, la 12 ianuarie 1998 și 5 ianuarie 1999, acuzatul și la 20 martie și 2 iulie 1998, reclamantul și-au înlocuit avocații. La 16 decembrie 1999, Curtea Supremă a anulat hotărârile judecătoreștilor din 27 aprilie și 4 septembrie 1998 și a trimis cazul Curții de District pentru proceduri suplimentare. La 10 ianuarie și, respectiv, 16 mai 2000, hotărârea Curții Supreme a fost notificată Curții de District și avocatului reclamantului. La 2 august 2000, cazul a fost atribuit unui alt judecător. La 12 octombrie și, respectiv, 13 decembrie 2000, Curtea de District a solicitat reclamantului să prezinte dovezi suplimentare și reclamantul a solicitat instanței să audă martori suplimentare. La 3 ianuarie 2002, Curtea de District a respins acțiunea reclamantului. La 28 martie 2002, Curtea Municipală a susținut această hotărâre. La date neespecificate, reclamantul a depus un recurs în fața Curții Supreme și un recurs constituțional (Ústavní stížnost) cu Curtea Constituțională (Ústavní soud). La 6 ianuarie 2004, Curtea Constituțională a respins recursul reclamantului ca fiind evident nefondat.