- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 octombrie 2005
- Stat pârât
- HRV
- Articole
- Articolul 6, Articolul 13
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 13
- Prejudiciu material — cerere respinsă
- Prejudiciu moral — sumă acordată
- Cheltuieli de judecată — cerere respinsă
Zagorec împotriva Croației
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1956 și trăiește în Ivanec Zaprešički, Croația. La 4 decembrie 1992, reclamantul a instituit o procedură civilă în fața Curții Municipale de Zagreb (Općinski sud u Zagrebu) cerând prejudiciu moral pentru rănile pe care le-a suferit într-un accident de trafic. La 29 octombrie 1997, Curtea Municipală de Zagreb a pronunțat hotărârea atribuind o parte din daunele solicitate. La apel, la 9 februarie 1999, Curtea județului Zagreb (Županijski sud u Zagreb) a anulat hotărârea de primă instanță și a remis cazul. În reluarea procedurii, instanța a depus două audieri și a pronunțat o altă hotărâre la 18 martie 2002. Acesta a acordat din nou o parte din daunele solicitate. Hotărârea a fost judecată la 30 iulie 2002. Între timp, la 5 iulie 2002, reclamantul a depus o plângere constituțională la Curtea Constituțională (Ustavni sud Republike Hrvatske), plângând de durata procedurii.
La 7 noiembrie 2002, Curtea Constituțională a declarat plângerea reclamantului inadmisibilă, deoarece Tribunalul Municipal și-a hotărât în cazul respectiv. 10. În ceea ce privește apelul contestatului, la 17 decembrie 2002, Curtea județului Zagreb a anulat din nou hotărârea de primă instanță și a remis cazul. 11. În reluarea procedurii, instanța a depus două audieri și a încheiat audierea principală la 13 mai 2004. Cu toate acestea, întrucât judecătorul președinte a fost concediat din birou, audierea principală a fost redeschisă și, ulterior, a hotărârii din 16 decembrie 2004. 12. În prezent, procedurile sunt pe calea Curții Județeanului Zagreb, în urma unui recurs împotriva hotărârii de mai sus.
13. Partea relevantă a art. 63 din Legea Constituțională privind Curtea Constituțională (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske, Gazette Oficial nr. 49/2002, din 3 mai 2002; „Legea Curții Constituționale” se citește după cum urmează: „(1) Curtea Constituțională examinează o plângere constituțională dacă sau nu toate măsurile legale au fost epuizate dacă instanța jurisdicțională nu decide o cerere privind drepturile și obligațiile reclamantului sau o acuzație penală împotriva acestuia într-un timp rezonabil ... (2) În cazul în care se menține o plângere constituțională ... în conformitate cu alineatul (1) din prezenta secțiune, Curtea Constituțională stabilește un termen în care instanța jurisdicțională trebuie să decidă cazul pe fond...
(3) Într-o decizie emisă în temeiul alin. (2) din prezenta secțiune, Curtea Constituțională evaluează compensarea corespunzătoare pentru reclamant pentru încălcarea drepturilor sale constituționale ... Compensația se plătește din bugetul de stat în termen de trei luni de la data depunerii unei cereri de plată.”
4. The applicant was born in 1956 and lives in Ivanec Zaprešički, Croatia.
On 4 December 1992 the applicant instituted civil proceedings before the Zagreb Municipal Court (Općinski sud u Zagrebu) seeking non-pecuniary damages for injuries he had suffered in a traffic accident.
On 29 October 1997 the Zagreb Municipal Court gave judgment awarding part of the damages sought.
On appeal, on 9 February 1999 the Zagreb County Court (Županijski sud u Zagrebu) quashed the first-instance judgment and remitted the case.
In the resumed proceedings, the court held two hearings and gave another judgment on 18 March 2002. It again awarded part of the damages sought. The judgment was served on the applicant on 30 July 2002.
Meanwhile, on 5 July 2002 the applicant filed a constitutional complaint with the Constitutional Court (Ustavni sud Republike Hrvatske), complaining about the length of the proceedings. On 7 November 2002 the Constitutional Court declared the applicant’s complaint inadmissible, since the Municipal Court had given its judgment in the case.
On the respondent’s appeal, on 17 December 2002 the Zagreb County Court again quashed the first-instance judgment and remitted the case.
In the resumed proceedings, the court held two hearings and concluded the main hearing on 13 May 2004. However, since the presiding judge had been dismissed from office, the main hearing was reopened and, subsequently, a judgment given on 16 December 2004.
The proceedings are currently pending before the Zagreb County Court, following an appeal against the above judgment.
The relevant part of section 63 of the Constitutional Act on the Constitutional Court (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske, Official Gazette no. 49/2002, of 3 May 2002; “the Constitutional Court Act”) reads as follows: “(1) The Constitutional Court shall examine a constitutional complaint whether or not all legal remedies have been exhausted if the court with jurisdiction fails to decide a claim concerning the applicant’s rights and obligations or a criminal charge against him or her within a reasonable time ... (2) If a constitutional complaint ... under paragraph 1 of this section is upheld, the Constitutional Court shall set a time-limit within which the court with jurisdiction must decide the case on the merits... (3) In a decision issued under paragraph 2 of this section, the Constitutional Court shall assess appropriate compensation for the applicant for the violation of his or her constitutional rights ... The compensation shall be paid out of the State budget within three months from the date a request for payment is lodged.”