- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 octombrie 2005
- Stat pârât
- GBR
- Articole
- Articolul 8
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 8
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
Perry împotriva Regatului Unit
Traducere în română Auto
Rezoluția ResDH(2005) 100 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 17 iulie 2003 (definită la 17 octombrie 2003) în cauza Perry împotriva Regatului Unit (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 octombrie 2005, cu ocazia celei de-a 940-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "RPA"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 17 iulie 2003 în cauza Perry și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 63737/00) formulată împotriva Regatului Unit, introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 6 octombrie 2000 în temeiul articolului 34 din Convenție, de către domnul.
Stephen Arthur Perry, resortisant britanic, și că Curtea a declarat admisibil argumentul privind încălcarea dreptului reclamantului la respectarea vieții private din cauza înregistrării video a acestuia de către poliție, fără știrea sa, pentru a permite identificarea sa în cadrul unei proceduri penale intentate împotriva sa în 1997 Întrucât, în hotărârea sa din 17 iulie 2003, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 1 500 EUR pentru prejudiciu moral, 9 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, care urmează să fie convertite în lire sterline la rata aplicabilă la data decontării și care ar fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale de la expirarea termenului respectiv și până la plată; a respins pretențiile recurentei în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 17 aprilie 2014 iulie 2003,
având în vedere obligația Regatului Unit de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, având în vedere circumstanțele specifice ale cazului, noi încălcări similare ar trebui să poată fi evitate în viitor prin informarea autorităților direct interesate cu privire la cerințele Convenției: astfel, copii ale hotărârii Curții au fost trimise cu o scrisoare circulară directorilor de poliție și de divizii ale poliției judiciare, precum și agenților responsabili de promovarea respectării drepturilor omului în cadrul poliției ; această circulară atrage atenția asupra standardelor aplicabile în conformitate cu Codul de identificare prin intermediul înregistrărilor video și asupra consecințelor neaplicarei acestora; în plus, hotărârea Curții Europene a fost publicată în Raportul european al drepturilor omului cu referire la (2004)39 EHRR 3 S-a asigurat că, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 17 iulie 2003, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Regatului Unit, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.
Résolution ResDH(2005)100 relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 17 juillet 2003 (définitif le 17 octobre 2003) dans l'affaire Perry contre le Royaume-Uni (adoptée par le Comité des Ministres le 26 octobre 2005, lors de la 940e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 17 juillet 2003 dans l'affaire Perry et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n o 63737/00) dirigée contre le Royaume-Uni, introduite devant la Cour européenne des Droits de l'Homme le 6 octobre 2000 en vertu de l'article 34 de la Convention, par M. Stephen Arthur Perry, ressortissant britannique, et que la Cour a déclaré recevable le grief concernant la violation du droit du requérant au respect de la vie privée en raison de l'enregistrement vidéo de ce dernier par la police, à son insu, afin de permettre son identification dans le cadre d'une procédure pénale intentée contre lui en 1997 ; Considérant que dans son arrêt du 17 juillet 2003 la Cour,
à l'unanimité : - a dit qu'il y avait eu violation de l'article 8 de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 1 500 euros pour préjudice moral, 9 500 euros au titre des frais et dépens, à convertir en livres sterling au taux applicable à la date du règlement et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne augmenté de trois points de pourcentage à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 17 juillet 2003, eu égard à l'obligation qu'a le Royaume-Uni de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l'Etat défendeur a attiré l'attention du Comité sur le fait que, vu les circonstances spécifiques de l'affaire,
de nouvelles violations semblables devraient pouvoir être évitées dans le futur en informant les autorités directement concernées des exigences de la Convention : ainsi, des copies de l'arrêt de la Cour ont été envoyées avec une lettre circulaire aux directeurs de police et de divisions de la police judiciaire ainsi qu'aux agents responsables de la promotion du respect des droits de l'homme au sein de la police ; cette circulaire attire l'attention sur les standards applicables selon le Code en matière d'identification par le biais d'enregistrements vidéo et sur les conséquences de leur non-application ; de surcroît l'arrêt de la Cour européenne a été publié dans le Rapport Européen des Droits de l'Homme sous la référence (2004)39 EHRR 3 ; S'étant assuré que dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 17 juillet 2003, Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement du Royaume-Uni, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.