AFFAIRE PERRY CONTRE LE ROYAUME-UNI
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation de l'art. 8;Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
AFFAIRE PERRY CONTRE LE ROYAUME-UNI (CtEDO, 2005)
Rezoluția ResDH(2005) 100 privind Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 17 iulie 2003 (definită la 17 octombrie 2003) în cauza Perry împotriva Regatului Unit (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 octombrie 2005, cu ocazia celei de-a 940-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "RPA"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 17 iulie 2003 în cauza Perry și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 63737/00) formulată împotriva Regatului Unit, introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 6 octombrie 2000 în temeiul articolului 34 din Convenție, de către domnul. Stephen Arthur Perry, resortisant britanic, și că Curtea a declarat admisibil argumentul privind încălcarea dreptului reclamantului la respectarea vieții private din cauza înregistrării video a acestuia de către poliție, fără știrea sa, pentru a permite identificarea sa în cadrul unei proceduri penale intentate împotriva sa în 1997 Întrucât, în hotărârea sa din 17 iulie 2003, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 1 500 EUR pentru prejudiciu moral, 9 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, care urmează să fie convertite în lire sterline la rata aplicabilă la data decontării și care ar fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale de la expirarea termenului respectiv și până la plată; a respins pretențiile recurentei în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, care au invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 17 aprilie 2014 iulie 2003, având în vedere obligația Regatului Unit de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, având în vedere circumstanțele specifice ale cazului, noi încălcări similare ar trebui să poată fi evitate în viitor prin informarea autorităților direct interesate cu privire la cerințele Convenției: astfel, copii ale hotărârii Curții au fost trimise cu o scrisoare circulară directorilor de poliție și de divizii ale poliției judiciare, precum și agenților responsabili de promovarea respectării drepturilor omului în cadrul poliției ; această circulară atrage atenția asupra standardelor aplicabile în conformitate cu Codul de identificare prin intermediul înregistrărilor video și asupra consecințelor neaplicarei acestora; în plus, hotărârea Curții Europene a fost publicată în Raportul european al drepturilor omului cu referire la (2004)39 EHRR 3 S-a asigurat că, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 17 iulie 2003, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Regatului Unit, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.