SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 74390/01 prezentată de Alain MEYET împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 29 noiembrie 2005 într-o cameră compusă din domnii Cabral Barreto, președintele J.-P. Costa Butkevych mei Mularoni Fura-Sandström Jočienė, Popović, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 30 noiembrie 1999, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Alain Meyet, este un resortisant francez, născut în 1953 și rezident în Le Pre Saint Gervais. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. A. Circumstanțele din prima instanță În vederea alegerii reprezentanților Franței în Parlamentul European, care a avut loc la 13 iunie 1999, Consiliul Superior al L'aviation (C.S.A) și Comisia Sondajelor, autorități administrative independente, au luat diverse acțiuni în cadrul sarcinilor lor respective. 99-2 din 9 martie 1999 adresată tuturor serviciilor de radio și televiziune și printr-o decizie nr. 99-200 din 11 mai 1999 privind condițiile de producție, de programare și de difuzare a emisiunilor din campania oficială de televiziune, C.S.A. a reamintit regula deja în temeiul art. 11 din Legea nr. 72-08 din 19 iulie 1977 privind publicarea și difuzarea anumitor sondaje de opinie. Această regulă prevede că difuzarea și comentarea oricărui sondaj care are un raport direct sau indirect cu o alegere sunt interzise prin orice mijloace în cursul săptămânii care precede votul și în timpul desfășurarii acestuia. Printr-un comunicat din 20 aprilie 1999, Comisia Sondajelor (C.D.S) a reamintit regula menționată anterior. Prin cereri la data de 11, 17 și 18 mai 1999, reclamantul sesizează Consiliul în vederea anulării deciziilor C.S.A. și C.D.S. Acesta susține că interdicția în litigiu de publicare a sondajelor de opinie în săptămâna anterioară scrutinului a devenit, ca urmare a unei schimbări a circumstanțelor (difuzarea rezultatelor sondajelor prin canale de televiziune sau ziare străine și de către operatorii rețelelor de comunicații prin calculatoare), incompatibilă cu angajamentele internaționale ale Franței. Prin hotărârea din 2 iunie 1999, notificată la 11 iunie, Consiliul da Astfel, obiectivul urmărit se referă la protecția drepturilor de autor în sensul dispozițiilor alin. (2) din art. 10 din Convenție. Consiliul a considerat că, având în vedere atât justificarea acestei restricții, cât și durata limitată a perioadei în cursul căreia aceasta se aplică și având în vedere marja de apreciere în acest domeniu, dispozițiile legii în litigiu nu sunt incompatibile cu dispozițiile art. 10 din Convenție. Printr-o cerere din 6 septembrie 2000, reclamantul a solicitat Consiliului să anuleze o recomandare și o decizie a CSA din 24 și 25 iulie 2000, în calitate de dispoziții care interzic publicarea și observația oricărui sondaj care are legătură cu referendumul din 24 iulie 2000 Septembrie 2000 (revizuire constituțională privind reducerea de la șapte la cinci ani a duratei mandatului prezidențial) în cursul săptămânii precedente scrutinului și în timpul desfășurarii acestuia. Prin Hotărârea din 13 septembrie 2000, Consiliul a respins cererea în termeni identici cu cei ai hotărârii din 2 iunie 1999 menționată anterior. Dreptul și practica internă relevantă Dispoziția în litigiu a legii din 19 iulie 1977 privind publicarea și difuzarea anumitor sondaje de opinie a fost cenzurată de Curtea de Casație, prin Hotărârea Amaury pronunțată la 4 septembrie 2001, care reieșind interdicția de difuzare a sondajelor de opinie cu o săptămână înainte de votarea articolului 10 din Convenție, răsturnând astfel jurisprudența sa anterioară (Cass. 14 mai 1996, Bull. Crim. 1996, n 204). Legea nr. 2002-214 din 19 februarie 2002 a modificat legea din 19 iulie 1977 menționată anterior și prevede că art. 11 din aceasta interzice publicarea sondajelor de opinie în ziua anterioară fiecărei runde de scrutin, precum și în perioada de desfășurare a acesteia. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul se plângea de incompatibilitatea articolului 11 din Legea din 19 iulie 1977 cu libertatea de exprimare. El a adăugat că a existat o încălcare în plus față de art. 14 din convenție, deoarece interdicția în litigiu creează între cetățeni, ca urmare a schimbării în circumstanțele de fapt menționate anterior, o discriminare în accesul lor la informațiile comunicate prin sondaje de opinie. 2. Invocând art. 3 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plângea apoi de o încălcare a dreptului la organizarea de alegeri libere în condiții care asigură libertatea de exprimare a opiniei alegătorilor, deoarece punerea în aplicare a dispozițiilor legii criticate are ca efect aducerea la atingere a expresiei unui vot pe deplin informat. La 3 martie 2005, Curtea a decis să comunice instanța în cadrul articolelor 10 și 34 din Convenție (întrebarea locului standi al reclamantului). La 11 iulie 2005, guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și la temeinicia cererii. La 12 iulie 2005, s-a trimis o scrisoare reclamantului la a invitat să desemneze un reprezentant în conformitate cu alineatul (4) litera (a) din art. 36 din Regulamentul de procedură al Curții înainte de 9 august 2005 și de stabilire a termenului pentru prezentarea observațiilor sale ca răspuns la 23 septembrie 2005. Întrucât nu a primit niciun răspuns din partea sa, la 29 septembrie 2005 i-a fost trimisă o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, pentru a-i reaminti că termenul pentru prezentarea observațiilor sale a fost depășit și că nu a fost solicitată nicio prelungire a acesteia. Reclamantul a primit această scrisoare la 3 octombrie 2005, dar nu a răspuns. În concluzie, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea, în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În plus, Curtea consideră că nu există circumstanțe speciale care să se refere la respectarea drepturilor garantate de Convenția nr. În această privință, Comisia observă că legea din 19 februarie 2002 menționată anterior a modificat interdicția de publicare a sondajelor de opinie astfel cum a fost denunțată de reclamant în cererea sa. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție și să se elimine cererea de rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Dolle I. Cabral Barreto Module Președinte
Requête n
o
74390/01
présentée par Alain MEYET
contre la France
La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 29 novembre 2005 en une chambre composée de
:
MM.
I.
Cabral Barreto
,
président
,
J.-P.
Costa
,
V.
Butkevych
,
M
mes
A.
Mularoni
,
E.
Fura-Sandström
,
D.
Jočienė,
M.
D.
Popović,
juges
,
et de M
me
S.
Dollé,
greffière de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 30 novembre 1999,
Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire,
Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Alain Meyet, est un ressortissant français, né en 1953 et résidant à Le Pré Saint Gervais.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Première procédure
En vue de l’élection des représentants de la France au Parlement européen organisée le 13 juin 1999, le Conseil supérieur de l’audiovisuel (C.S.A) et la Commission des sondages, autorités administratives indépendantes, ont pris divers actes dans le cadre de leurs missions respectives.
Par une recommandation n
o
99-2 du 9 mars 1999 adressée à l’ensemble des services de radio et de télévision et par une décision n
o
99-200 du 11
mai 1999 relatives aux conditions de production, de programmation et de diffusion des émissions de la campagne officielle radiotélévisée, le C.S.A rappela la règle déjà édictée par l’article 11 de la loi n
o
77-808 du 19
juillet
1977 relative à la publication et à la diffusion de certains sondage d’opinion. Cette règle énonce que la diffusion et le commentaire de tout sondage ayant un rapport direct ou indirect avec une élection sont interdits par quelque moyen que ce soit pendant la semaine qui précède le scrutin ainsi que pendant le déroulement de celui-ci.
Par un communiqué du 20 avril 1999, la Commission des sondages (C.D.S) rappela la règle précitée.
Par requêtes en date des 11, 17 et 18 mai 1999, le requérant saisit le Conseil d’Etat en vue de l’annulation des décisions du C.S.A et de la C.D.S. Il soutint que l’interdiction litigieuse de publication des sondages d’opinion dans la semaine précédant le scrutin était devenue, par la suite d’un changement de circonstances (diffusion des résultats des sondages par des chaînes de télévision ou des journaux étrangers et par les opérateurs de réseaux de communication par ordinateurs), incompatible avec les engagements internationaux de la France.
Par un arrêt du 2 juin 1999, notifié le 11 juin, le Conseil d’Etat rejeta la requête en considérant que, s’il y a ingérence du fait de l’interdiction litigieuse, celle-ci repose sur le souci du législateur d’éviter que le choix des citoyens ne soit influencé dans les jours qui précèdent immédiatement un scrutin par une appréciation qui peut être erronée, sans qu’aucune rectification puisse utilement intervenir, des chances respectives des candidats. Ainsi, l’objectif poursuivi se rattache à la «
protection des droits d’autrui
» au sens des stipulations du paragraphe 2 de l’article 10 de la Convention. Le Conseil d’Etat estima que en raison tant de la justification de cette restriction que de la durée limitée de la période au cours de laquelle elle s’applique, et compte tenu de la marge d’appréciation en la matière, les dispositions de la loi litigieuse ne sont pas incompatibles avec les stipulations de l’article 10 de la Convention.
Seconde procédure
Par requête du 6 septembre 2000, le requérant demanda au Conseil d’Etat d’annuler une recommandation et une décision du CSA des 24 et 25
juillet
2000, en tant que les dispositions interdisent la publication et le commentaire de tout sondage ayant un rapport avec le référendum du 24
septembre 2000 (révision constitutionnelle portant sur la réduction de sept à cinq ans la durée du mandat présidentiel) pendant la semaine précédent le scrutin ainsi que pendant le déroulement de celui-ci. Par arrêt du 13 septembre 2000, le Conseil d’Etat rejeta la requête dans des termes identiques à ceux de l’arrêt du 2
juin
1999 précité.
B.
Le droit et la pratique internes pertinents
La disposition litigieuse de la loi du 19 juillet 1977 relative à la publication et à la diffusion de certains sondages d’opinion a été censurée par la Cour de cassation, par l’arrêt Amaury rendu le 4 septembre 2001, qui admet l’incompatibilité de l’interdiction de diffusion de sondage d’opinion une semaine avant le scrutin avec l’article 10 de la Convention, renversant ainsi sa jurisprudence antérieure (Cass. 14 mai 1996, Bull. crim. 1996, n
o
204). La loi n
o
2002-214 du 19 février 2002 a modifié la loi du 19 juillet 1977 précitée et prévoit désormais que l’article 11 de cette dernière interdit la publication des sondages d’opinion le jour qui précède chaque tour de scrutin ainsi qu’à la période de son déroulement.
1.Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant se plaignait de l’incompatibilité de l’article 11 de la loi du 19 juillet 1977 avec la liberté d’expression. Il ajoutait qu’il y avait violation de surcroît de l’article 14 de la Convention car l’interdiction litigieuse engendre entre les citoyens, par suite du changement dans les circonstances de fait précité, une discrimination dans leur accès aux informations communiquées par les sondages d’opinion.
2.Invoquant l’article 3 du Protocole n
o
1, le requérant se plaignait ensuite d’une violation du droit à l’organisation d’élections libres dans des conditions qui assurent la libre expression de l’opinion des électeurs car la mise en œuvre des dispositions de la loi critiquée a pour effet de porter atteinte à l’expression d’un vote parfaitement éclairé.
Le 3 mars 2005, la Cour a décidé de communiquer la requête sous l’angle des articles 10 et 34 de la Convention (question du
locus standi
du requérant).
Le 11 juillet 2005, le Gouvernement présenta ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête.
Le 12 juillet 2005, un courrier fut envoyé au requérant l’invitant à désigner un représentant conformément au paragraphe 4 a) de l’article 36 du règlement intérieur de la Cour avant le 9 août 2005 et fixant le délai pour présenter ses observations en réponse le 23 septembre 2005. Aucune réponse de sa part n’étant parvenue, un courrier en recommandé avec accusé de réception lui fut envoyé le 29 septembre 2005 afin de lui rappeler que le délai pour présenter ses observations était dépassé et qu’aucune prorogation de celui-ci n’avait été sollicitée. Le requérant a reçu ce courrier le 3
octobre
2005, mais n’y a pas donné suite.
La Cour en conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête, au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. Elle estime, par ailleurs, qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention n’exige la poursuite de l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine de la Convention. Elle observe à cet égard que la loi du 19 février 2002 précitée a modifié l’interdiction de publication des sondages d’opinion telle qu’elle était dénoncée par le requérant dans sa requête.
Partant, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer la requête du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
S.
Dollé
Greffière
Président