Kiselis împotriva Lituaniei

Decizia nr. 15968/02 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 1 decembrie 2005 în calitate de Cameră compusă din: B.M. Zupančič Președintele Hedigan Caflisch Bîrsan dna Tsatsa-Nikolovska Myjer David Thór Björgvinsson, judecători și dl V. Berger Grefier având în vedere cererea depusă la 8 decembrie 2001, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE ȘI COMPLAINTE Reclamantul, dl Giedrius Kiselis, este un național lituanian care s-a născut în 1979. Locuiește în Kaunas. Reclamantul a fost reținut într-o închisoare Vilnius după condamnarea pentru jaf. A fost eliberat din închisoare la 19 octombrie 2004, în timp ce Curtea a fost informată numai la 1 aprilie 2005 (a se vedea, de asemenea, mai jos).

El s-a plâns, în special, cu privire la legalitatea și lungimea deținerii sale în reținere în contextul procedurii penale pentru jaf. El a invocat art. 5 din Convenție în acest sens. La 21 iunie 2004, Curtea a comunicat cauzei guvernului contestat în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură. Guvernul a prezentat observațiile lor cu privire la admisibilitatea și meritele cauzei la 13 septembrie 2004. Prin scrisoarea Registrului Curții din 27 septembrie 2004, reclamantul a fost invitat să prezinte, până la 8 noiembrie 2004, observațiile sale cu privire la observațiile guvernului. Prin scrisoarea Registrului din 12 octombrie 2004, reclamantul a fost amintit cu privire la termenul de depunere a observațiilor sale.

Având în vedere absența răspunsului reclamantului, prin scrisoarea Registrului din 30 noiembrie 2004, trimis prin corespondență înregistrată, reclamantul a fost informat că perioada permisă de depunere a observațiilor sale a expirat la 8 noiembrie 2004, și faptul că nu a fost solicitată prelungirea termenului.Atenția reclamantului a fost atrasă la art. 37 § 1 litera (a) din convenție, care prevede că Curtea ar putea trage cazul din lista sa de cauze în cazul în care circumstanțele au condus la concluzia că un reclamant nu intenționează să continue cererea. O scrisoare repetată a Registrului a fost trimisă prin poștă înregistrată reclamantului la 6 ianuarie 2005, reprezentând că termenul de depunere a observațiilor sale s-a expirat la 8 noiembrie 2005 și că Curtea ar putea decide să scoată cererea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (a) din Convenție.

Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns de la solicitant. La 7 martie 2005, Registrul a scris guvernului contestat o scrisoare, solicitându-i să prezinte posibile dovezi că reclamantul a primit, de fapt, scrisorile menționate mai sus în închisoare. La 1 aprilie 2005, Guvernul a informat Curtea că, de fapt, reclamantul a fost eliberat din închisoare la 19 octombrie 2004, însă că scrisorile menționate anterior au fost transmise din închisoare la adresa permanentă a reclamantului în Kaunas. La 15 aprilie 2005, Registrul a trimis o nouă scrisoare, prin corespondență înregistrată, la adresa de domiciliu a reclamantului din Kaunas, informându-i că cazul poate fi anulat în temeiul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție și solicitându-i să informeze, cât mai curând posibil, intenția sa de a continua procedura.

Copia scrisorilor Registrului din 27 septembrie, 12 octombrie, 30 noiembrie 2004, 6 ianuarie 2005 și 7 martie 2005, precum și exemplarele scrisorilor guvernului din 13 septembrie 2004 și 1 aprilie 2005 au fost incluse în scrisoarea din 15 aprilie 2005. La 3 mai 2005, Curtea a primit confirmarea de la oficiul poștal că scrisoarea din 15 aprilie 2005 a fost transmisă în mod corespunzător destinatarului. Cu toate acestea, reclamantul nu a răspuns la niciuna dintre scrisorile menționate mai sus din Registrul Curții. HOTĂRÂREA Curții remarcă că, în ciuda scrisorile din 27 septembrie, 12 octombrie, 30 noiembrie 2004, 7 ianuarie 2005 și 15 aprilie 2005, reclamantul nu și-a prezentat observațiile și nici nu a formulat niciun alt argument Curții de la comunicarea cauzei.

În acest context, Curtea consideră că reclamantul a pierdut interesul în urmărirea cererii. Curtea nu constată niciun motiv pentru continuarea examinării cauzei. Prin trimiterea la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, Curtea consideră că cererea ar trebui eliminată din lista cauzelor sale. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Vincent Berger Boštjan M. Z upančič Președintele grefierului

THIRD SECTION

DECISION Application no. 15968/02 by Giedrius KISELIS against Lithuania The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 1 December 2005 as a Chamber composed of: Mr B.M. Zupančič , President , Mr J. Hedigan , Mr L. Caflisch , Mr C. Bîrsan , Mrs M. Tsatsa-Nikolovska , Mr E. Myjer , Mr David Thór Björgvinsson, judges , and Mr V. Berger , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 8 December 2001, Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS AND COMPLAINTS

The applicant, Mr Giedrius Kiselis, is a Lithuanian national who was born in 1979. He lives in Kaunas. The applicant was detained in a Vilnius prison following his conviction for robbery. He was released from the prison on 19 October 2004, while the Court was informed thereof only on 1 April 2005 (also see below). He complained, in particular, about the lawfulness and length of his detention on remand in the context of criminal proceedings for robbery. He invoked Article 5 of the Convention in this respect. On 21 June 2004 the Court communicated the case to the respondent Government under Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court. The Government submitted their observations on admissibility and merits of the case on 13 September 2004. By letter of the Registry of the Court of 27 September 2004 the applicant was requested to submit, by 8 November 2004, his comments on the Government’s observations.

By letter of the Registry of 12 October 2004 the applicant was reminded about the time-limit for submission of his observations. In view of the absence of the applicants’ reply, by letter of the Registry of 30 November 2004, sent by registered mail, the applicant was informed that the period allowed for submission of his observations had expired on 8 November 2004, and that no extension of the time-limit had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention which provided that the Court could strike the case out of its list of cases where the circumstances led to the conclusion that an applicant did not intend to pursue the application.

A repeated letter of the Registry was sent by registered mail to the applicant on 6 January 2005, reiterating that the time-limit for submission of his observations had expired on 8 November 2005, and that the Court could decide to strike the application out of its list of cases pursuant to Article 37 § 1 (a) of the Convention. However, no reply was received from the applicant. On 7 March 2005 the Registry wrote a letter to the respondent Government, requesting them to submit possible proof that the applicant had in fact received the aforementioned letters in the prison. On 1 April 2005 the Government informed the Court that the applicant had in fact been released from prison on 19 October 2004, but that the aforementioned letters had nonetheless been forwarded from the prison to the applicant’s permanent address in Kaunas.

On 15 April 2005 the Registry sent a further letter, by registered mail, to the applicant’s home address in Kaunas, informing him that the case may be struck out under Article 37 § 1 (a) of the Convention, and requesting him to inform, as soon as possible, about his intention to continue the proceedings. Copies of the letters of the Registry of 27 September, 12 October, 30 November 2004, 6 January 2005 and 7 March 2005, as well as copies of the Government’s letters of 13 September 2004 and 1 April 2005 were included with the letter of 15 April 2005. On 3 May 2005 the Court received confirmation from the Post Office that the letter of 15 April 2005 was duly transmitted to the addressee. However, the applicant has not replied to any of the above-mentioned letters from the Registry of the Court.

THE LAW The Court notes that despite of the letters of 27 September, 12 October, 30 November 2004, 7 January 2005 and 15 April 2005, the applicant has not submitted his observations, nor has he made any other submissions to the Court since the communication of the case. Against this background, the Court considers that the applicant has lost interest in pursuing the application. The Court finds no reason to continue the examination of the case. By reference to Article 37 § 1 (a) of the Convention, the Court considers that the application should be struck out of its list of cases. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Vincent Berger Boštjan M. Z upančič Registrar President