ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.03.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1079/2010

HOTĂRÂRE
22.03.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1079/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 123 din 14 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul

Buzău, în baza art. 215 alin. (1), (3), (4) si (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 74 și 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M.G.

(fiul lui N. și M., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. si art. 74 - 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat același

inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art. 9 alin. (1) lit b din

Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 lit.

d) C. pen. la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art. 272 pct. 2 din Legea

nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 lit. d)

art. 33 - 34 lit. a) C. pen.

a fost condamnat la pedeapsa cea mai grea,

aceea de 4 ani închisoare.

În baza art. 65

2

inculpatului pe timp de 3 ani drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a ll-a lit b) și c) C. pen.

, iar în

baza art. 86

1

- 86

2

s-a dispus suspendarea executării

pedepsei

de 4 ani sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 7 ani.

Potrivit art. 86

3

urmează să se supună măsurilor de supraveghere impuse de textul de lege

menționat.

În conformitate cu

prevederile art. 86

4

359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare

atrag revocarea suspendării și a făcut cunoscut acestuia măsurile de

supraveghere la care este supus.

În conformitate cu

dispozițiile art. 88 C. pen., s-a computat la zi

perioada reținerii și

arestul preventiv începând cu data de 7 august 2008.

S-a constatat că a încetat măsura obligării de a nu

părăsi localitatea de domiciliu luată față de inculpat.

Prin aceeași hotărâre Tribunalul Buzău, în baza art.

215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 53

1

alin. (2) în referire la art. 71

1

alin. (3)

amenzii de 15.000 lei RON.

În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 53

1

alin. (2) C. pen. în referire

la 71

1

alin. (2) C. pen. a fost condamnată aceeași persoană juridică

la pedeapsa amenzii de 6.000 lei RON; în baza art. 9 alin. (1) din b din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 53

1

alin. (2)

art. 71

1

alin. (2) C. pen. a fost condamnată la pedeapsa amenzii de 6.000 lei RON; în

baza art. 33-34 lit. c) C. pen. a fost condamnată la pedeapsa amenzii de 15.000

lei RON.

În conformitate cu

prevederile art. 53

1

alin. (3) lit. a) C. pen. în referire

la art. 71

2

alin. (1) C. pen. s-a

aplicat aceleiași persoane juridice pedeapsa

complementară privind

dizolvarea persoanei juridice SC A.D.M. SRL Buzău.

Potrivit art. 71

2

alin. (3) C. pen. s-a stabilit că pedeapsa complementară a dizolvării persoanei

juridice SC A.D.M. SRL Buzău are ca efect deschiderea procedurii de lichidare

potrivit legii, iar o copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare, rămasă

definitivă, a fost comunicată, de îndată, instanței civile, care a procedat la

desemnarea lichidatorului.

A fost obligat inculpatul D.M.G., în solidar, cu

persoana juridică SC A.D.M. SRL Buzău să achite părții civile SC M.I.D. SRL

Focșani suma de 68.251,12 lei; părții civile SC D.D. București suma de 9.360,

26 lei; părții civile SC S. SRL Buzău suma de 87.570,83 lei plus dobânda

legală aferentă, calculată de la rămânerea

definitivă a hotărârii și până la

achitarea integrală a debitului;

părții civile SC S.T. SRL Buzău suma de 42.611,4 lei plus dobânda legală

aferentă, calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea

integrală a

debitului; părții civile SC T.C.

SRL Galați suma de 55.214,92

lei; părții civile SC A.& C. SRL Buzău

suma de 2.060,84 lei; părții civile SC C.S.S. SRL Buzău suma de 35.487,42 lei;

părții civile SC C. SRL Buzău suma de 58.053,93

lei; părții civile

SC M. SRL Buzău suma de 27.466,39 lei plus dobânda

legală aferentă, calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la

achitarea integrală a debitului; părții civile SC B.C. SRL Buzău suma de

127.618,85 lei; părții civile SC C. SA Buzău suma de 11.551,80 lei; părții

civile SC M. SRL Buzău suma de 23.763, 94 lei; părții civile SC A.T. SRL Buzău

suma de 11.371,96 lei; părții civile Direcția Generală a Finanțelor Publice

Buzău suma de 73.378 lei.

S-a luat act că partea vătămată SC L. SRL Buzău nu

s-a constituit parte civilă.

De asemenea, prin aceeași sentință prima instanță l-a

obligat pe inculpatul D.M.G. să aducă suma de 499.130 lei în patrimoniul SC A.D.M.

SRL Buzău, să achite SC S. SRL Buzău suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată - onorariu apărător și suma de 600 lei, din care 100 lei apărător

oficiu, cu titlu de cheltuieli de judecată către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a

reținut că prin rechizitoriul nr. 531/P/2008 din 7 ianuarie 2009 al Parchetului

de pe lângă Tribunalul Buzău, înregistrat sub nr. Dosar nr. 335/114/2009, s-a

dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.M.G.

pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit

de

grave, evaziune fiscală și folosirea creditului societății în interes

personal, fapte prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) din

pct. 2 din

Legea nr. 31/1990, toate cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a)

SRL Buzău pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe

deosebit de grave și

evaziune fiscală

prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) din C. pen.

,

art. 6 și art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

Din actele și

lucrările efectuate pe tot parcursul procesului penal

tribunalul a

reținut că în perioada 24 aprilie 2008 - 30 iunie 2008 inculpatul D.M.G., în

calitate de administrator al SC A.D.M. SRL Buzău, a emis în favoarea unor

societăți comerciale din Buzău și din alte localități din țară mai multe file

de CEC și B.O. fără a avea disponibil necesar în cont.

Astfel, în considerentele hotărârii primei instanțe

s-a reținut că

inculpatul a înșelat un

număr de 14 societăți comerciale furnizoare, dup cum urmează: SC M.I.D. SRL

Focșani a livrat marfa,

în perioada aprilie-mai 2008, către SC A.D.M.

SRL în

valoare totala de 90.766,90 lei,

pentru plata căreia inculpatul a emis mai

multe file CEC pentru contul societății deschis la L.B. După ce o

parte

din acestea au fost decontate, au fost refuzate la decontare un număr de 6 file

CEC și anume: cu data scadentă la 09 iunie 2008, în valoare de 11.325,26 lei; cu

data scadentă la 30 iunie 2008, în valoare de 12.701,75 lei; cu data scadentă

12 iunie 2008, în valoare de 11.325,26 lei; cu data scadentă la 25 iunie 2008,

în valoare de 10.248,33 lei; cu data scadentă la 20 august 2008, în valoare

totală de 11.325,26 lei; cu dat scadentă la 16 iunie 2008, în valoare totală de

11.325,26 lei.

S-a reținut că pentru valoarea mărfii care nu a fost

achitată, administratorul SC M.I.D. SRL - V.I. - s-a constituit parte civilă cu

suma de 68.251,12 lei.

Din declarația reprezentantului părții civile V.I. a rezultat

că între părți nu s-a perfectat un contract comercial, dar relația comercială a

decurs normal la începutul ei, în sensul că instrumentele de plată au fost

achitate la termen, însă la data de 09 iunie 2008 a fost refuzată prima filă

CEC și ulterior celelalte, fapt ce dovedește că inculpatul a creat impresia

partenerului de afaceri că are putere economică și posibilitate de plată, iar

după refuzul primei file de CEC, inculpatul nu a mai răspuns la telefon și nu a

mai comunicat cu deținătorul.

De asemenea, s-a mai relevat că SC D.D. SA București

a livrat marfa, cu o singură ocazie la data de 12 iunie 2008, către SC A.D.M.

SRL, în valoare totală de 9.360,26 lei, pentru plata căreia inculpatul a emis

fila de CEC pentru contul societății deschis la L.B., cu data scadentă 20 iunie

2008, aceasta fiind refuzată la decontare fiind lipsă totală de disponibil. Întrucât

prejudiciul nu a fost recuperat, reprezentanta societății M.C.I., a constituit

parte civilă cu suma de 9.360,26 lei.

De la această societate inculpatul a achiziționat

gresie și faianță pentru plata căreia, după primirea facturii, a eliberat o

filă CEC, care introdusă la plată a fost refuzată pentru lipsă de disponibil -

trăgător în interdicție bancară, CEC retras din circulație, iar între părți nu

a fost perfectat un contract comercial.

S-a mai relevat că SC S. SRL Buzău a avut o relație

comercială de durată cu SC A.D.M. SRL, însă marfa livrată în perioada de 27 mai

2008 - 30 septembrie 2008, în valoare de 90.744,52 lei, nu a mai fost achitată,

pentru plata acesteia fiind emise 18 bilete la ordin, cu date scadente între 02

iunie 2008 - 17 iunie 2008, care au fost refuzate la decontare pentru lipsa

totală de disponibil. Ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale, a fost

descoperită o anumită cantitate de marfă într-un depozit nedeclarat al SC A.D.M.

SRL, în

care a fost identificată marfa

provenind de la SC S. SRL în valoare

de 3173,69 lei, astfel că în urma

acestui retur de marfă, prejudiciul nerecuperat s-a evaluat la suma de

87.570,83 lei, cu care numitul T.N. s-a constituit parte civilă.

Între SC A.D.M. SRL Buzău și SC S. SRL Dedulești s-a

perfectat contractul de furnizare materiale de construcții

din 19 martie 2007, în care se stipula ca plata

produselor se face cu CEC,

O.P., B.O. sau numerar, iar timp de aproape

un an relația comercială a fost normală, inculpatul creând impresia furnizorului

că era cumpărător

de bună credință și că

respecta clauzele contractuale.

De asemenea, s-a mai reținut că SC S.T. SRL Buzău,

administrată tot de numitul T.N. a livrat marfa în perioada 28 mai 2008 - 05

iunie 2008 către SC A.D.M. SRL,

în valoare

totală de 42.611,4 lei, pentru plata căreia inculpatul a emis un

număr de 5 file CEC, respectiv: din 05 iunie 2008,

în valoare de 5625 lei; din 11 iunie 2008, în valoare de 1.411,4 lei; din 15

iunie 2008, în valoare de 9950 lei; din 18 iunie 2008, în valoare de 9625 lei; din

09 iunie 2008, în valoare de 6000 lei, toate aceste file CEC au fost refuzate

la decontare pentru lipsă totală de disponibil, astfel că numitul T.N. s-a

constituit parte civilă cu suma de 42.611,4 lei.

SC T.C. SRL Galați a livrat marfa către SC A.D.M. SRL

în perioada 02 aprilie 2008 - 12 iunie 2008, în valoare totală de 57.203,6 lei,

pentru plata căreia inculpatul D.M.G. a emis un număr de 5 B.O. cu date

scadente între 09 aprilie 2008 - 05 iunie 2008, toate acestea fiind refuzate la

decontare pentru lipsă totală de disponibil.

S-a mai reținut că, ulterior punerii în mișcare a

acțiunii penale, a fost descoperită o cantitate de marfă într-un depozit

nedeclarat al SC A.D.M. SRL, din care a fost identificată marfa provenind de la

SC T.C. SRL în valoare de 1988,54 lei, astfel că în urma acestui retur de marfă

prejudiciul nerecuperat a fost de 55.214,92 lei, suma cu care reprezentantul

societății furnizoare, numitul G.N.D., s-a constituit parte civilă. între cele

două societăți s-a reținut că a fost perfectat contractul din 13 iunie 2007, în

care se stipulase că plata produselor livrate se făcea de cumpărător prin O.P.,

B.O. sau numerar.

Prima instanță a mai relevat, în considerente, că SC

06 iunie 2008, marfă în valoare de 2060,84 lei, pentru plata căreia inculpatul

a eliberat fila CEC, cu data scadentă 10 iunie 2008, care fiind prezentată la

decontare, a fost refuzată pentru același motiv - lipsă totală de disponibil -

astfel că administratorul societății, numitul C.A., a depus plângere penală și

s-a constituit parte civilă cu suma de 2060,84 lei.

SC C.S.S. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.D.M.

SRL în perioada 31 mai 2008 - 09 iunie 2008, în valoare totală de 35.487,42

lei, pentru plata căreia inculpatul a emis un număr de 4 B.O. cu datele

scadente între 31 mai 2008 - 05 iunie 2008, precum și filelele CEC emisă la 10

iunie 2008 și emisă la 19 iunie 2008, retinându-se că toate aceste instrumente

de plată au fost refuzate la decontare pentru lipsă totală de disponibil,

filele CEC fiind emise în perioada de interdicție, astfel că administratorul

societății – C.G. - s-a constituit parte civilă cu suma de 35.487,42 lei.'

SC C. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.D.M. SRL în

perioada 23 mai 2008 - 10 iunie 2008, în valoare totală de 68.801,87 lei,

pentru plata căreia inculpatul D.M.G. a emis un număr de 3 file CEC: din 06

iunie 2008, în valoare de 5251,45 lei, care a fost girată de SC C. SRL în

favoarea SC Z.C. SRL; din 01 iulie 2008, în valoare de 58.053,93 lei; din 09

iunie 2008, în valoare de 5.800,06 lei, care a fost girată de SC C. SRL în

favoarea SC N.O. SRL și s-a menționat că toate cele 3 file CEC au fost refuzate

la decontare pe motiv de lipsa totală de disponibil, iar administratorul A.I. s-a

constituit parte civilă cu suma de 58.053,93 lei. Între cele 2 societăți a fost

perfectat contractul de vânzare - cumpărare din 11 aprilie 2008, în care

modalitățile de plată erau: numerar, O.P., fila CEC și ordin de compensare.

SC M. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.D.M. SRL de

2 ori, la datele de 05 iunie 2008 (2 facturi) și la data de 12 iunie 2008, în

valoare totală de 27.466,39 lei, pentru plata căreia inculpatul a emis un număr

de 2 file CEC ca mijloc de plată (și nu ca

garanție),

completate doar la semnătura și ștampila emitentului, urmând

ca acestea

să fie completate cu valoarea mărfii, la facturare: din 11 iunie 2008, în

valoare de 6.960,07 lei; din

09 iunie 2008,

în valoare de 7540,08 lei. S-a reținut că ambele file CEC au fost refuzate la

decontare pe motiv de lipsa totală de

disponibil, astfel că

administratorul societății furnizoare, C.M., s-a constituit parte civilă cu

suma de 27.466,39 lei.

SC B.C. SRL Buzău, în perioada martie-iulie 2008, a

livrat marfa către SC A.D.M. SRL în valoare totală de 163.249 lei, pentru plata

căreia inculpatul a emis un număr de 2 B.O. și 10 file CEC, semnate doar și

ștampilate, după cum urmează: B.O. emis la 13 mai 2008, scadent la 10 iunie 2008,

în valoare de 2.200 lei și B.O. emis la 25 aprilie 2008, scadent la 28 mai 2008,

în valoare de 2.000 lei. Aceste B.O. au fost refuzate la decontare pentru

același motiv de lipsa totală de disponibil, după caree au fost girate către SC

M.I. SRL: fila CEC fără date de emitere, în valoare de

8.194,03 lei; fila CEC fără dată de emitere, în valoare

de 9.000

lei.

S-a reținut că cele două file CEC au fost girate de

SC B.C. SRL către SC A. & C. SRL, însă nu au mai fost introduse la

decontare: fila CEC emisă la 10 iulie 2008, în valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă

la 05 iulie 2008, în valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă la 30 iulie 2008, în

valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă la 04 august 2008, în valoare de 10.000

lei; fila CEC emisă la 10 august 2008, în valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă

la 25 iulie 2008, în valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă la 20 iulie 2008, în

valoare de 10.000 lei; fila CEC emisă la 15 iulie 2008, în valoare de 10.000

lei, constatându-se că toate cele 8 file CEC au fost girate de SC B.C. SRL

către SC M.I. SRL, însă nu au mai fost introduse la decontare.

În final, s-a reținut că SC B.C. SRL a fost nevoită

înlocuiască aceste instrumente de plată

cu altele emise în nume propriu,

către SC M.I. SRL și SC A. & C. SRL,

astfel că

administratorul societății, A.G.,

s-a constituit parte civilă

cu suma de 127.618,85 lei.

SC L. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.D.

lei, pentru plata

căreia inculpatul a emis fila CEC cu data înscrisă 03

iunie 2008, în valoare de 2400 lei, care a fost refuzată pentru lipsă totală de

disponibil, iar administratorul societății, U.L., nu s-a constituit însă parte

civilă.

SC C. SA Buzău a

livrat marfa în valoare de 11.551,80 lei către SC A.D.M. SRL la data de 13 iunie

2008, pentru plata

căreia inculpatul a emis fila CEC cu data emiterii

înscrisă 19 iunie 2008. Fiind introdusă la

decontare, fila CEC respectivă a

fost refuzată pentru lipsă totală de

disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, astfel ca reprezentantul

firmei furnizoare A.N., s-a constituit parte civilă cu suma de 11.551,80 lei.

SC M. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.D.M. SRL în

valoare totală de 23.763,94 lei, pentru plata căreia

inculpatul a emis un număr de 8 B.O., cu date scadente între 07 iunie 2008

- 25 iunie 2008, toate fiind refuzate la decontare pentru același motiv

de lipsa totală de disponibil, iar administratorul societății, T.M.D., s-a

constituit parte civilă cu suma de 23.763,94 lei, conform declarației de la

fila 254, de unde a rezultat și că începând din luna mai 2008 SC A.D.M. SRL a

început să facă aprovizionări cu

materiale

cantități mult mai mari decât cele obișnuite, pentru care a emis

instrumente

de plată refuzate la plata de bancă, iar marfa a fost ridicată personal atât de

inculpatul D.G.M. cu autovehicule închiriate, cât și cu autovehiculele

societății furnizoare, toate Instrumentele de plată fiind integral completate,

semnate și ștampilate de inculpat.

SC A. SRL Buzău a livrat marfa către SC A.

D.M. SRL (piese auto) la data de 19 iunie 2008,

în valoare totală de 11.371,96 lei, pentru plata căreia inculpatul a emis o

filă CEC

cu data emiterii înscrisă - 19 iunie 2008, care a fost refuzată

la decontare pentru lipsă totală de disponibil, client aflat în interdicție de

a emite CEC-uri, astfel că administratorul firmei furnizoare, numita S.

M., s-a constituit parte civilă cu suma de

11.371,96 lei.

Prima instanță a

constatat că inculpatul a emis, în total, un număr

de 33 file CEC și 37

B.O. în valoare totală de 567.946,03 lei, din care s-a recuperat un prejudiciu

de 7.562,23 lei, rămânând neachitat prejudiciul de 560.383,8 lei.

Tribunalul Buzău a apreciat că fapta inculpatului,

care în perioada 24 aprilie 2008 - 30 iunie 2008, a emis un număr de 33 file

CEC și 37 bilete la ordin, fără a avea provizia necesară, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de

grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4),

(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

acționat cu intenție directă, cunoscând ca în momentul emiterii instrumentelor

de plată nu exista provizia necesară și fără ca ulterior să alimenteze contul

în vederea plății facturilor la care se angajase, urmărind în acest mod

producerea unei pagube în patrimoniul părților vătămate, inducându-le în

eroare, la momentul

emiterii filelor CEC și

B.O., privind posibilitatea și capacitatea de plată.

De asemenea, s-a

mai reținut de către prima instanță că nici una

din părțile vătămate nu

a cunoscut că inculpatul era în incapacitate de plată și a înlăturat apărarea

acestuia în sensul că unii furnizori ar fi cunoscut și acceptat situația,

asumându-și riscul.

Prima instanță a considerat ca fiind relevant în

cauză, pentru existența infracțiunii de înșelăciune incriminată de art. 215 alin.

(1), (3), (4), (5) C. pen., faptul că în momentul emiterii filelor CEC și B.O.

inculpatul a înscris fictiv o proviziune pe care

nu o avea, prin aceasta el

inducând în eroare unitatea furnizoare, care

a livrat marfa fără să aibă asigurată la acea dată plata contravalorii.

Tribunalul Buzău a constatat că inculpatul a

recunoscut că a avut relații comerciale cu toate părțile vătămate, care au

formulat plângere în acest dosar și totodată a recunoscut și cuantumul

debitelor cu care s-au constituit parte civilă, motivându-și intrarea în

incapacitate de plată prin faptul că în iarna anului 2007 a intrat într-un

colaps financiar datorită angajării în niște lucrări de reamenajare a unui

cămin cultural concesionat în comuna Vintilă Vodă, construcție pentru care a

făcut o linie de credit pe care nu a putut s-o suporte din veniturile încasate.

Procedând astfel, inculpatul a intrat în incapacitate de plată, nemaiputând să

achite debitul ce face obiectul prezentului dosar și deși a susținut că nu a

avut în intenție să-și înșele partenerii de afaceri, acesta a recunoscut, în

cele din urmă, că a ajuns în această situație

deoarece

a vândut marfa sub prețul de achiziție pentru a-și achita datorii

mai

vechi și pentru că suporta singur toate cheltuielile întregii familii.

S-a mai relevat că la data de 14 august 2008, Garda

Financiară Buzău a întocmit procesul verbal de control al SC A.D.M. SRL, în

urma verificărilor rezultând ca potrivit inventarului s-a constatat o lipsă de

420295 lei, iar inculpatul a explicat această lipsă prin faptul că a emis din

noiembrie 2007 - la zi mai multe facturi de vânzare a mărfurilor, pe care nu

Ie-a prezentat spre înregistrare contabilului societății, iar organul de

control a constatat că suma de 499130 lei nu a putut fi justificată, fiind

folosită în interesul firmei, administratorul precizând că din acești bani și-a

achitat diverse cheltuieli personale și datorii (pierderi de sume mari la

ruletă).

S-a apreciat că fapta inculpatului întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 272 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul

a folosit

cu rea-credintă creditul de care

se bucura societatea comercială al cărei

reprezentant legal era, într-un

scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu, în perioada

noiembrie 2007 - iunie 2008.

S-a menționat că Garda Financiară a analizat

consecința neînregistrări tuturor veniturilor realizate asupra taxelor și

impozitelor

datorate bugetului de stat,

aceleași aspecte fiind verificate și de A.

N.A.F., A.F.P. Buzău, care în

raportul de inspecție fiscală din 31 octombrie 2008, au constatat că societatea

verificată nu a evidențiat în totalitate veniturile realizate, prin

neînregistrarea în contabilitate a unui număr de 62 de facturi emise și prin

neemiterea de documente la comercializare, sustrăgându-se în acest fel de la

calcularea, evidențierea și virarea la bugetul statului a taxelor și

impozitelor aferente.

De asemenea, s-a mai precizat că evidența contabilă a

societății nu era organizată corespunzător, toate operațiunile economice

nefiind reflectate în totalitate în evidenta contabilă a SC A.D.M. SRL.

S-a mai relevat că, în timpul controlului a fost

calculat un impozit pe profit suplimentar de 6604 lei, TVA suplimentar de

66.670 lei și alte impozite aferente bugetului consolidat de stat, iar în

timpul controlului pentru TVA s-au făcut și compensările cu TVA de recuperat,

rămânând

de plată TVA de 13.005 lei și s-au

calculat venituri suplimentare datorate

bugetului de stat, ca urmare a

sustragerii de la plata taxelor și impozitelor, în valoare de 76.759 lei,

stabilindu-se că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Totodată, s-a mai constatat că în perioada supusă

controlului, societatea comercială a calculat, înregistrat și evidențiat

obligații de plată reținute la sursă, cu titlu de C.A.S. angajator în valoare

de 4640 lei, dar a virat 3382 lei, rămânând de plată suma de 1258 lei, iar

fapta inculpatului de a reține și a nu vărsa, cu intenție, în cel mult 30 de

zile de la scadența a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere

la sursă, constituie infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.

În temeiul art. 19

1

modificării C. pen. prin Legea nr. 278/2006, s-a început urmărirea penală

împotriva persoanei

juridice SC A.D.M. SRL

pentru comiterea infracțiunilor de

înșelăciune cu consecințe deosebit de

grave și evaziune fiscală, fapte prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5)

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., reținându-se că

infracțiunile sus-menționate au fost săvârșite cu vinovăție în realizarea

obiectului de activitate.

Pe parcursul cercetării penale, societatea inculpată

a fost reprezentată, la propunerea administratorului inculpat, de M.D.C. (sora

acestuia), care a declarat că nu are cunoștință de împrejurările comiterii

infracțiunilor și că la momentul respectiv societatea nu mai desfășura nici un

fel de activitate, că societatea nu avea active care să poată fi valorificate

în scopul recuperării debitelor,

„intenționându-se

ca firma să se radieze la cererea administratorului".

Prin ordonanța din 07 august 2008 s-a luat măsura

reținerii pe timp de 24 ore față de inculpat, iar prin mandatul de arestare

preventivă din 08 august 2008 Tribunalul Buzău a dispus arestarea preventivă

a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile, dar

Curtea de Apel Ploiești a

admis recursul inculpatului la data de 13

august 2008, înlocuindu-i măsura arestării preventive cu măsura obligării de a

nu părăsi localitatea de

domiciliu, măsură

prelungită succesiv până la data de 01 februarie 2009.

Așa fiind, s-a

evidențiat că activitatea inculpatului D.M.

modalitatea absolut defectuoasă în care au procedat societățile comerciale

furnizoare care nu au perfectat contracte de vânzare - cumpărare în majoritatea

cazurilor mai sus expuse, întrucât desfășurarea haotică a relațiilor comerciale

a favorizat săvârșirea acestor infracțiuni, mărfurile fiind livrate în lipsa

unui contract de vânzare - cumpărare.

S-a mai reținut că inculpatul se afla la primul

contact cu legea penală și a avut constant o atitudine sinceră, regretând

faptele comise, tribunalul considerând că inculpatul D.M.G. trebuie să

beneficieze de circumstanțele atenuante, dat fiind condițiile care au favorizat

săvârșirea infracțiunilor, precum și elementele privitoare la persoana sa cum

ar fi vârsta tânără, comportarea sinceră în cursul procesului și, nu în ultimul

rând, lipsa de pregătire în activitatea comercială.

Împotriva hotărârii mai sus menționată au declarat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, partea civilă SC B.C. SRL Buzău și

inculpatul D.M.G. în motivarea apelului, procurorul a susținut că în mod greșit

instanța a dispus suspendarea sub

supraveghere a executării pedepsei,

deoarece nu erau îndeplinite

condițiile art. 86

1

pedeapsa rezultantă era de 4 ani închisoare; în al doilea rând instanța

a

omis a se pronunța asupra pedepsei accesorii chiar dacă a dispus

suspendarea sub supraveghere; întrucât și persoana juridică SC A.

D.M. SRL a fost condamnată penal, aceasta nu a

fost obligată și

la plata cheltuielilor judiciare către stat sau către

partea civilă SC S. SRL Buzău; în fine, prima instanță a reținut în favoarea

inculpatului circumstanțe atenuate, având în vedere condițiile care au

favorizat săvârșirea infracțiunii (atitudinea partenerilor sociali), persoana

inculpatului (vârstă, lipsă de pregătire în comerț, comportare sinceră), numai

că acest lucru s-a făcut în mod „inadecvat", deoarece s-a nesocotit

pericolul concret al faptelor comise într-un timp record, de cca. 2 luni,

consecințele deosebit de grave (prejudiciul cumulat depășește 560.000 lei). Mai

mult decât atât, inculpatul a folosit bani la jocurile de noroc, acumulând

datorii imense care l-au condus la vânzarea în pierdere a mărfurilor

achiziționate de la partea vătămată, pentru a-și achita datoriile.

În apelul său, inculpatul a arătat că achiesează la

două din motivele de apel ale procurorului, respectiv neaplicarea pedepsei

accesorii și a obligării persoanei juridice

condamnate la plata cheltuielilor

judiciare către stat și către partea

civilă, însă în ceea ce privește încadrarea juridică, inculpatul a considerat

că simpla emitere a filelor CEC fără acoperire nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de înșelăciune. Astfel, filele CEC emise erau scadente

la date diferite,

deci decontarea urma să

se facă ulterior, conform înțelegerii părților și în

această situație, a

susținut că nu se mai poate vorbi de inducere în eroare a partenerilor de

comerț.

Inculpatul a susținut că furnizorii au acceptat filele

CEC și biletele la ordin, ceea ce semnifica faptul că aceștia aveau cunoștință

de lipsa disponibilului în cont, iar în această situație i s-ar putea reține în

sarcină infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 1 din Legea nr. 59/1934,

republicată.

Totodată apelantul inculpat a solicitat inculpatului

să se dea eficiență maximă circumstanțelor atenuante și deci reducerea pedepsei

aplicate și menținerea suspendării sub supraveghere a executării ei.

Apelanta parte civilă SC B.C. SRL Buzău nu și-a

motivat apelul nici în scris și nici oral în fața instanței de prim control

judiciar, întrucât la termenul când cauza a fost luată în pronunțare au lipsit

atât reprezentantul acesteia cât și apărătorul ales, care declarase calea de

atac în numele acestei părți civile (avocat C.D.M.).

Examinând

hotărârea atacată, în raport de probele administrate în

cauză, de

criticile invocate de apelanți, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt

și de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Ploiești,

secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a constatat că

apelul parchetului este fondat, în timp ce apelul declarat de inculpat l-a

apreciat ca nefondat și, prin Decizia penală nr. 105 din 18 noiembrie 2009 a

dispus următoarele: a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Buzău împotriva sentinței penale nr. 123 din 14 iulie 2009 pronunțată de

Tribunalul Buzău, a desființat în parte, în latură penală, sentința

menționată, în ceea ce îl privește pe inculpatul D.M.G.

și

rejudecând:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare

în pedepsele componente, pe care Ie-a repus în individualitatea lor după cum

urmează:

- 4 (patru) ani închisoare în baza prevederilor art.

215 alin. (1), (3), (4) si (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 74 și 76 lit. a) C. pen.;

- 6 (șase) luni închisoare în baza prevederilor art.

6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 74 - 76

lit d) C. pen.;

-

6 (șase) luni

închisoare în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit b din

Legea

241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 74-76 lit. d) C. pen.;

- 6 (șase) luni închisoare în baza prevederilor art.

272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art.

74 - 76 lit. d) C. pen.

A redus pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în

formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) si (5) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 și 76 lit. a) C. pen. la 3 ani

închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen., pedeapsă complementară.

A recontopit pedeapsa astfel stabilită, în

conformitate cu prevederile art. 33 - 34 lit. a) C. pen., cu pedepsele

stabilite pentru infracțiunile anterior menționate și a dispus ca inculpatul să

execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b)

și c) C. pen., pedeapsă complementară.

Prin aceeași decizie a înlăturat aplicarea

dispozițiilor art. 86

1

2

și b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 88 C. pen. a computat timpul reținerii

și al arestării preventive de la 07 august 2008 la 11 august 2008.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpata

intimată SC A.D.M. SRL Buzău la plata sumei de

600 lei, cheltuieli de judecată, în favoarea statului, efectuate la instanța

fondului.

A redus cuantumul cheltuielilor de judecată la plata

cărora a fost obligat inculpatul D.M.G. în favoarea SC S. SRL Buzău la suma de

500 lei și a obligat, în baza art. 193 C. proc. pen., pe inculpata SC .D.M. SRL

Buzău la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea

acelei societăți, menținând restul dispozițiilor sentinței.

Prin aceeași decizie instanța de prim control

judiciar a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul D.M.G. și l-a

obligat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanța de prim control

judiciar a constatat că situația de fapt a fost corect reținută de către prima

instanță și nu a fost contestată de procuror sau de inculpat, relevând că

inculpatul, în calitate de administrator al SC A.D.M. SRL, în perioada 24

aprilie - 30 iunie 2008 a emis mai multe file CEC și bilete la ordin fără a

avea disponibil în cont, cauzând fiecărei societăți un prejudiciu patrimonial

constând în c/val. mărfurilor pe care le achiziționase în numele societății

sale.

În perioada menționată, inculpatul a emis 33 file CEC și 37

BO în

favoarea SC M.I.D. SRL Focșani, SC D.D.

SA București, SC S. SRL Buzău, SC S.T. SRL Buzău, SC

T.C. SRL Galați, SC A. & C. SRL Buzău, SC C.S.

S.

SRL Buzău, SC C. SRL Buzău, SC M. SRL Buzău, SC B.C. SRL Buzău, SC L. SRL

Buzău, SC M. SRL Buzău și SC A. SRL Buzău.

Instanța de prim control judiciar a înlăturat

susținerea inculpatului în sensul că furnizorii părți vătămate aveau cunoștință

de lipsa disponibilului în cont și astfel nu a existat „inducerea în

eroare", în condițiile în care, pe lângă faptul că nu erau bani în contul

societății administrate de el, societatea pe care o reprezenta se afla în

incapacitate de plată, aspect recunoscut de inculpat, în declarația dată în

fața primei instanțe.

De asemenea, s-a mai menționat că, faptul persoanele vătămate

au formulat plângeri penale pentru că nu și-au putut încasa cecurile sau

biletele la ordin, coroborat cu faptul că inculpatul a vândut mărfurile

achiziționate în pierdere pentru a-și achita datoriile restante, dar și cu

declarația sa în care a arătat că reprezentanții părților vătămate nu cunoșteau

să se află în incapacitate de plată, au fost tot atâtea aspecte care au condus

la concluzia că părțile vătămate au fost induse în eroare în momentul emiterii

filelor CEC și a biletelor la ordin.

În aceste

condiții, instanța de apel a constatat, contrar susținerilor

inculpatului,

că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de înșelăciune și nu poate fi apreciată doar ca

infracțiunea prevăzută de

art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934

republicată, această din urmă încadrare fiind specifică unei activități

comerciale (sau alta) în care cocontractantul cunoaște la momentul emiterii

filei CEC, lipsa disponibilului în cont a partenerului de afaceri și s-a

apreciat că nu se poate vorbi de o „inducere în eroare".

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.

272 pct. 3 din Legea nr. 31/1990, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și

pentru cauze penale cu minori și de familie, a constatat că tribunalul a

reținut în mod corect că fapta inculpatului de a folosi cu rea-credință

creditul

societății SC A.D.M. SRL în scop

personal, în valoare de

499.130 lei, întrunește elementele constitutive

ale acestei infracțiuni.

De asemenea, s-a mai constatat că fapta inculpatului

de a nu

evidenția în totalitate veniturile

realizate de societate prin neînregistrarea

lor în contabilitate (62 facturi)

sustrăgând-se astfel de la plata taxelor și impozitului aferente, în valoare de

76.759 lei conform A.F.P. Buzău, precum și fapta de a nu reține și vărsa la

bugetul de stat impozitele și taxele cu reținere la sursă (C.A.S.) în valoare

de 1258 lei, întrunesc elementele constitutive al infracțiunii prevăzute de

art. 6 și 9 lit. b) din

Legea nr. 241/2005,

fapte care nu au fost contestate de către inculpatul

apelant și nici de

procuror.

În legătură cu primul motiv de apel al procurorului,

Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie,

a constatat că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 86

1

alin.

(2) C. pen., întrucât i-a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă de 4 ani

închisoare, astfel că nu era posibilă suspendarea sub supraveghere a executării

pedepsei.

De asemenea, s-a mai apreciat ca întemeiată critica

reprezentantului parchetului vizând neaplicarea pedepsei accesorii, deoarece

conform art. 71 alin. (2) C. pen., condamnarea la pedeapsa

închisorii atrage de drept interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen., chiar și în

situația în care pedeapsa este apoi suspendată potrivit art. 86 sau art. 86

1

De asemenea, s-a apreciat drept justificată critica

formulată de către procuror în sensul că, deși s-a dispus condamnarea persoanei

juridice SC A.D.M. SRL Buzău și obligată la despăgubiri civile în solidar cu

inculpatul D.M.G., aceasta nu a fost obligată și la cheltuieli judiciare către

stat și către partea civilă SC S.

SRL

Buzău, conform art. 191 și art. 193 C. proc. pen.

Cu privire la circumstanțele atenuante reținute în

favoarea inculpatului, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

penale cu minori și de familie, a apreciat că prima instanță a făcut o corectă

aplicare a dispozițiilor art. 74 C. pen., chiar dacă nu a indicat expres care

sunt acestea, însă din considerentele hotărârii primei instanțe s-a constatat

că au fost avute în vedere elemente ce conduc la incidența, în speță, a

dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen. (desfășurarea haotică a relațiilor

comerciale, ce a favorizat comiterea infracțiunii de înșelăciune, faptul că

inculpatul este la primul conflict cu legea penală și că a avut o atitudine

sinceră în cursul procesului penal).

Având în vedere aceste aspecte, instanța de apel a

desființat în parte, în latură penală, hotărârea atacată și a procedat astfel

cum anterior s-a menționat, reținând, totodată în favoarea inculpatului

circumstanțele atenuante prevăzute de dispozițiile art. 76 lit. a) C. pen.,

reducând pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de

art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., de la 4 ani închisoare la 3 ani

închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. (pedeapsa complementară), a contopit

această pedeapsă cu pedepsele, aplicate pentru celelalte infracțiuni, stabilind

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu

aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) și b) C. pen. cu excepția

dreptului de a alege și a înlăturat dispozițiile art. 86

1

privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe considerentul că

prima instanță i-a acordat suficientă clemență, reducându-i pedeapsa până la

limita prevăzută de art. 76 lit. a) C. pen.

În acest sens,

instanța de prim control judiciar a apreciat că pentru

faptele comise,

pedeapsa de 3 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C.

pen., nu-și poate atinge scopul și funcțiile sale, respectiv aceea de

exemplaritate, fără ca inculpatul să conștientizeze și să suporte consecințele

faptelor sale, prin supunerea lui la un regim de executare mult mai restrictiv

de drepturi cum este regimul de detenție.

Instanța de apel a înlăturat omisiunea primei

instanțe care nu a obligat și inculpata persoană juridică la plata

cheltuielilor judiciare către stat și, în consecință, în baza art. 191 C. proc.

pen., a dispus

obligarea acesteia la plata

sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

De asemenea, a redus la 500 lei cuantumul sumei la care a

fost obligat, cu titlu de cheltuieli judiciare, numai inculpatul D.M.G. către

partea civilă SC S. SRL Buzău, stabilind ca în baza art. 193 C. pen. să o

oblige și pe inculpata persoană juridică la 500 lei către aceeași parte civilă,

menținând restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva Deciziei

penale nr. 105 din 18 noiembrie 2009 a Curții de

Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

în

termen legal, a declarat recurs inculpatul D.M.G., fără însă a-l

motiva în scris.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală s-a

înregistrat Dosarul nr.

335/114/2010, fixându-se prim termen de judecată

la 8 februarie 2010,

cauza amânându-se la solicitarea recurentului inculpat D.M.G. pentru lipsă de

apărare.

La termenul din

22 martie 2010, deși părțile au fost legal citate, nu s-a prezentat nici una

dintre părți, apărătorul ales al recurentului inculpat avocat C.M. depunând la

dosar o cerere, prin fax, prin care

a solicitat lăsarea cauzei după

orele 11,30-12,00, însă până la sfârșitul

ședinței

de judecată nu s-a mai prezentat și nici nu a depus o altă cerere

prin

care să-și justifice absența, lipsind, de asemenea și recurentul inculpat D.M.G.,

astfel cum rezultă din partea introductivă a prezentei decizii.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând

recursul formulat, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor

art. 385

9

alin. (3)

pen. combinate cu art. 385

6

alin. (1) și art. 385

7

alin. (1)

casare circumscris dispozițiilor art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen.

, întrucât instanța de prim control judiciar a

procedat nelegal atunci când a pronunțat Decizia penală nr. 105 din 18 noiembrie

2009 omițând să soluționeze și apelul declarat de partea civilă SC B. SRL

Buzău.

Astfel, examinând

actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată

că la fila 8 dosar

instanță de apel s-a înregistrat declarația de apel formulată la data de 24 iulie

2009, de către apărătorul ales al părții civile

SC B.C. SRL Buzău, prin reprezentant legal A.

G., această

persoană juridică - parte civilă fiind inclusă în citativ

succesiv, la termenele de judecată de la 30

octombrie 2009 și respectiv, 18 noiembrie 2009, în calitate de apelantă parte

civilă.

La termenul din 18 noiembrie 2009, Curtea de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat

cauza

în stare de judecată și a acordat

cuvântul la dezbateri, omițând însă, să

solicite părților prezente

concluzii și cu privire la apelul declarat de

partea

civilă SC B.C. SRL Buzău, chiar dacă aceasta, deși

legal citată, a

lipsit, astfel cum rezultă din partea introductivă a Deciziei penale nr. 105

pronunțată la aceeași dată (filele 59-61 dosar apel).

Așadar, în cauza suspusă analizei, instanța de prim

control judiciar, deși a fost legal investită cu apelul formulat de partea

civilă SC B.C. SRL Buzău, prin reprezentant

legal, nu s-a

pronunțat cu privire la această cerere esențială pentru

parte, de natură să garanteze dreptul acesteia și să influențeze soluția

procesului.

Pe cale de consecință, Înalta Curte, față de

dispozițiile art.

385

9

pct. 10 C.

proc. pen., constată că se impune trimiterea

cauzei spre rejudecare în

vederea soluționării apelului declarat de partea civilă SC B.C. SRL Buzău, cu

privire la care Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie, a omis a se pronunța.

Față de cele mai sus - menționate, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte va aprecia ca întemeiat recursul

declarat de inculpat D.M.G. împotriva Deciziei penale nr. 105 din 18 noiembrie

2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

privind și pe inculpata persoană

juridică

SC A.D.M. SRL Buzău - prin reprezentant M.

D.C., va casa decizia penală

mai sus-menționată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași

instanță, respectiv la Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Totodată va menține actele procedurale îndeplinite în

fața instanței până la data de 18 noiembrie 2009.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., Înalta Curte urmează a stabili ca suma de 200 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, să se

plătească din fondul M.

J.L.C., conform dispozitivului.

Admite recursul declarat de inculpatul D.M.G. împotriva

Deciziei penale nr. 105 din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind

și pe inculpata persoană juridică SC A.D.M. SRL Buzău -

prin

reprezentant M.D.C.

Casează decizia penală mai sus-menționată și dispune

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Menține actele procedurale îndeplinite în fața

instanței până la data de 18 noiembrie 2009.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22

martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-13
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1989/2011
Asupra recursurilor de față; Analizând actele și lucrările din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 86 din 8 aprilie 2010, Tribunalul Mehedinți, în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (
ÎCCJ 2010-04-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1544/2010
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 166 din 30 martie 2009 Tribunalul Dolj i-a condamnat pe inculpații: - S.B.M., fără antecedente penale; - G.A., fiica lui C.C. și a V.,
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1034/2011
C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii. Au fost condamnați inculpații C.V.M. (fiul lui R. și A.) și R.A. (fiul lui V. și U.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art.
ÎCCJ 2010-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3292/2010
Asupra recursurilor de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 41 din 19 iunie 2009, Tribunalul Covasna au condamnat inculpații: - V.A. (fiul lui G. și M.) la pedepsele de 4 ani închisoare și 2 an
ÎCCJ 2010-09-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3060/2010
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 27/ P din 5 februarie 2009, Tribunalul Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în s
Sursă