ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1699/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra conflictului negativ de competență de față, Înalta Curte constată

următoarele:

Judecătoria Craiova prin sentința

civilă nr. 6972 din 8 noiembrie 2011 a admis excepția necompetenței teritoriale

a Judecătoriei Craiova și a declinat competența de soluționare a cererii de

încuviințare a executării silite înaintată de petentul Corpul Executorilor

Bancari ai B.P. SA și formulată de creditoarea B.P. SA împotriva debitoarei D.D.C.,

în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

S-au avut în vedere art. 373 C. proc.

civ. potrivit căruia hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii

se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care

urmează să se efectueze executarea, ori în cazul urmăririi bunurilor, de către

executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află

acestea, instanța de executare fiind judecătoria în circumscripția căreia se va

face executarea.

S-a avut în vedere împrejurarea că

cererea de încuviințare a executării silite a fost înaintată Judecătoriei

Craiova, fără a se stabili forma concretă de executare silită, imobiliară,

mobiliară sau prin poprire, instanța apreciind că executarea se face la

domiciliul debitorului, instanța competentă cu soluționarea cererii fiind

Judecătoria Calafat.

Judecătoria Sectorului 2 București, secția

civilă, prin încheierea din data de 12 decembrie 2011, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii în

favoarea Judecătoriei Craiova și constatând ivit conflictul negativ de

competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria a

reținut că în cazul popririi, instanța de executare este cea de la sediul

terțului poprit, astfel încât Judecătoria Craiova este competentă să

soluționeze cererea.

În soluționarea regulatorului de

competență, analizând cererea introductivă de instanță, în raport de

dispozițiile legale incidente se constată că este competentă să judece cererea

de încuviințare a executării instanța inițial sesizată, Judecătoria Craiova.

Art. 373

1

C. proc. civ.

prevede că, cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu se

depune la executorul judecătoresc [competent potrivit art. 373 alin. (1) C.

proc. civ.]. Acesta va solicita instanței de executare încuviințarea executării

silite înaintându-i în copie cererea de executare și titlul executoriu.

Cererea cu care a fost investită

Judecătoria Craiova de L.I.V., executor bancar în cadrul Corpului de executori

bancari ai B.P. SA a privit încuviințarea executării silite, prin toate formele

de executare prevăzute de lege, a obligației de plată, izvorâtă din titlul

executoriu anexat, pe care debitoarea D.D.C., domiciliată în Sectorul 3, Municipiul

București, o are față de creditoarea B.P. SA cu sediul în București.

S-a solicitat în mod expres – prin

cerere – încuviințarea executării silite la terțul cu sediul pe raza județului

Dolj.

Ca urmare, deși cererea de

încuviințare a executări a privit generic toate formele de executare, aceasta

conține și precizarea „sub forma popririi la terțul poprit”.

Dintre instanțele prevăzute de lege a fi

competente în mod egal [art. 373 alin. (1) și art.453 alin. (1)] în cazul de

față, cea de la domiciliul debitorului și cea de la sediul terțului poprit,

executorul judecătoresc a făcut alegerea, investind cu cererea de încuviințare

a executării silite instanța de la sediul terțului poprit.

Sub aspectul mai sus relevat

Judecătoria Craiova investită este competentă să judece cererea, fiind instanța

de la sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 23 martie 2012.