ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 200/2004

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin contestația înregistrată sub

nr. 5317/2001, contestatoarea C.R.M. a solicitat în contradictoriu cu intimata

S.C. S. SRL Râmnicu Vâlcea anularea deciziei nr. 4 din 16 noiembrie 2001 și

restituirea în natură a imobilului – teren, în suprafață de 72 mp.

În motivarea contestației,

contestatoarea arată că terenul în litigiu a aparținut autorului ei M.G. și a

fost preluat în mod abuziv de Primăria orașului Horezu în 1984. Că pe terenul

în litigiu pârâta a edificat o construcție din material lemnos ce poate fi

ridicată.

Prin cererea de intervenție,

S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea,

a intervenit în interesul pârâtei solicitând respingerea contestației formulată

de contestatoare.

În motivarea cererii de intervenție

se arată că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2149/2001 a transmis

pârâtei terenul în litigiu cu titlu de proprietate. Că terenul în litigiu l-a

deținut cu titlu de proprietate în baza certificatului de atestare a dreptului

de proprietate din 5 august 1994.

Pe cale separată, S.C. A. S.A.

Râmnicu Vâlcea a solicitat în contradictoriu cu reclamanta și primarul orașului

Horezu anularea dispoziției nr. 97 din 4 octombrie 2001 prin care a fost

restituit în natură terenul de 90 mp   situat în

orașul Horezu,  către intimată.

În motivarea contestației S.C. A.

S.A.  a arătat că a deținut în administrare, înainte de 1989, construcția și

terenul aferent, drept care prin Legea nr. 15/1990 s-a transformat în drept de

proprietate.

La data de 10 mai 2002, s-a dispus

în baza art. 164 C. proc. civ., conexarea celor două contestații formulate de

reclamantă și de S.C. A. S.A. în vederea soluționării împreună.

Tribunalul Vâlcea prin sentința

civilă din 21 iunie 2002 a admis contestația formulată de reclamanta C.R.M., în

contradictoriu cu intimata S.C. S. SRL și pe cale de consecință: a dispus

anularea deciziei nr. 4 din 16 noiembrie 2001 emisă de S.C. S. SRL și

restituirea în natură către reclamantă a suprafeței de 72 mp, teren situat în

orașul Horezu; a respins cererea de intervenție în interesul pârâtei-intimate,

formulată de S.C. A. S.A.; a respins contestația formulată de S.C. A. S.A.

împotriva dispoziției nr. 97/2001, emisă de Primarul orașului Horezu; a fost

obligată pârâta-intimată S.C. S. SRL în solidar cu intervenienta S.C. A. S.A.

la 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 1 și art. 9 din

Legea nr. 10/2001, terenul în suprafață de 72 mp

trebuie restituit

în natură de către pârâta S.C. S. SRL, reclamantei-contestatoare C.R.M.

S-a mai reținut că terenul în

suprafață de 90 mp  ce face obiectul dispoziției nr. 97/2001 nu este cuprins în

certificatul de atestare a dreptului de proprietate de care se prevalează

contestatoarea S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea, iar prevederile art. 19 din Legea

nr. 10/2001, invocate de contestatoarea S.C. A. S.A. nu-și găsesc

aplicabilitate în cauză, deoarece contestatoarea C.R.M. nu a primit despăgubiri

pentru terenul preluat abuziv.

Prin sentința civilă nr. 67 din 17 octombrie

2002, Curtea de Apel Pitești a admis apelul  declarat de  pârâta  S.C. S. SRL

Râmnicu Vâlcea, împotriva sentinței civile nr. 400 din 21 iunie 2002 pronunțată

de Tribunalul Vâlcea și a respins apelul declarat de S.C. A. S.A. Râmnicu

Vâlcea și pe cale de consecință: a schimbat în parte sentința atacată în sensul

că a respins contestația formulată de reclamanta C.R.M., împotriva deciziei nr.

4 din 16 noiembrie 2001 emisă de S.C. S. SRL Râmnicu Vâlcea; au fost menținute

restul dispozițiilor sentinței atacate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta nu este îndreptățită să primească în natură

terenul în suprafață de 72 mp  în condițiile Legii nr. 10/2001 ci în condițiile

art. 37 din Legea nr. 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Terenul litigios a trecut la stat anterior datei de 1 ianuarie 1990.

S-a mai reținut că pârâta-apelantă

S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea, nefiind parte în dispoziția nr. 97 din 4 octombrie

2001 emisă de primarul orașului Horezu, nu are calitatea procesuală, deci nu o

poate ataca. Contestația formulată de această pârâtă împotriva deciziei

menționate trebuia respinsă ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată au declarat recurs: contestatoarea C.R.M. și S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea.

Contestatoarea C.R.M. critică

decizia atacată ca fiind netemeinică și nelegală – invocând art. 304 pct. 9

C.proc.civ. pentru următoarele considerente:

- În mod greșit, instanța de apel a

reținut că recurenta trebuia să solicite reconstituirea dreptului de

proprietate pentru terenul în litigiu în baza art. 37 din Legea nr. 18/1991, de

vreme ce terenul respectiv nu face parte din categoria terenurilor agricole,

fiind teren intravilan afectat construcțiilor.

- S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea,

critică decizia civilă mai sus menționată ca fiind netemeinică și nelegală –

invocând art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. – deoarece:

- Instanțele au soluționat în mod

greșit plângerea noastră împotriva Dispoziției nr. 97 din 4 octombrie 2001,

emisă de primarul orașului Horezu pe baza prevederilor Legii nr. 10/2001, deși

temeiurile noastre privitoare la soluționarea plângerii sunt cele prevăzute de

Legea nr. 29/1990 legea contenciosului administrativ;

- Este adevărat faptul că S.C. A.

S.A. Râmnicu Vâlcea nu este menționată în Dispoziția 97 din 4 octombrie 2001

emisă de Primarul orașului Horezu, însă  prin emiterea acestui act

administrativ ne-a fost vătămat un drept al nostru și potrivit Legii nr.

29/1990 orice persoană fizică sau juridică poate folosi procedura prevăzută de

această lege pentru a obține protecția dreptului încălcat.

Recursul declarat de contestatoarea

C.R.M. este fondat.

Contestatoarea este moștenitoarea

legală – nepoată de fiică – a autorului M.G. decedat la data de 25 august 1985

– certificat de moștenitor nr. 1572 din 31 decembrie 1985.

Autorul M.G. a fost proprietarul

terenului în suprafață de 162 mp  situat în intravilanul orașului Horezu, teren

ce a fost preluat în mod abuziv de Primăria Horezu – Vâlcea.

Urmare a notificării formulată de

contestatoare, prin dispoziția nr. 97 din 4 octombrie 2001 emisă de primarul

orașului Horezu, s-a restituit în natură contestatoarei suprafața de 90 mp

situată în orașul Horezu, Județul Vâlcea, în conformitate cu prevederile art.

9 alin. (1) și art. 20 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor

imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Cum diferența de teren se afla în

administrarea pârâtei S.C. S. SRL Râmnicu Vâlcea, contestatoarea a notificat-o

pe pârâtă în condițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001.

Prin dispoziția nr. 4 din 16

noiembrie 2001 emisă de S.C. S. SRL Râmnicu Vâlcea, s-a respins cererea

contestatoarei C.R.M. privind restituirea în natură a terenului în suprafață de

72 mp  situat în orașul Horezu, pe temeiurile art. 8 alin. (1) și art. 27 alin.

(1) și  (2) din Legea nr.10/2001.

Potrivit art. 37 alin. (1) din Legea

nr. 18/1991 legea fondului funciar „persoanele ale căror terenuri agricole au

fost trecute în proprietatea de stat ca efect al unor legi speciale, altele decât

cele de expropriere și care se află în administrarea unităților agricole de

stat, devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate în baza

Legii nr.15/1990, din actualele unități agricole de stat”.

În speță, nu sunt aplicabile

prevederile textului de lege mai sus menționat – așa cum greșit a reținut

instanța de apel – deoarece terenul revendicat de contestatoare (72 mp ) se

află în intravilanul orașului Horezu.

De asemenea, nu sunt aplicabile în

cauză nici prevederile art. 8 alin. (1), din Legea nr. 10/2001, deoarece

terenul în litigiu - 72 mp

nu este teren agricol pentru a intra

sub incidența Legilor nr. 18/1991, 169/1997, 1/2000, ci este teren intravilan

situat în orașul Horezu,  precum nici prevederile art. 27 alin. (4) din Legea nr.

10/2001 deoarece terenul nu a fost preluat cu titlu valabil, în condițiile

Legii nr. 213/1998 de către S.C. A. S.A. Râmnicu Vâlcea.

Pentru toate aceste considerente

Curtea va reține că motivele de recurs invocate se circumscriu temeiurilor

prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință se va admite

recursul declarat de recurenta C.R.M. împotriva deciziei civile nr. 67 din 17

octombrie 2002 a Curții de Apel Pitești, pe care o va modifica. Se va respinge

apelul declarat de S.C. S. SRL Râmnicu Vâlcea și se va înlătura mențiunea

privitoare la respingerea contestației formulată de C.R.M. Se vor menține

restul dispozițiilor deciziei atacate.

Recursul declarat de S.C. A. SA

Râmnicu Vâlcea este nefondat.

Prin dispoziția nr. 97 din 4

octombrie 2001 emisă de primarul orașului Horezu, s-a dispus restituirea în

natură către contestatoarea C.R.M. a suprafeței de 90 mp  teren situat în

orașul Horezu.

Potrivit art. 24 alin. (8) din Legea

nr. 10/2001, competența de soluționare a contestațiilor formulate împotriva

unor astfel de dispoziții revine secției civile a tribunalului în a cărui

circumscripție teritorială se află  sediul unității deținătoare a imobilelor

revendicate.

În speță, susținerea recurentei în

sensul că plângerea ei împotriva dispoziției nr. 97 din 4 octombrie 2001 emisă

de primarul orașului Horezu trebuia soluționată de secția contencios

administrativ a Tribunalului Vâlcea în condițiile Legii nr. 29/1990, nu poate

fi reținută deoarece textul de lege mai sus enunțat  prevede expres că soluționarea

unor astfel de contestații este de competența secției civile a tribunalului.

De altfel, recurenta deși nu este

parte în cadrul dispoziției atacate, totuși a formulat contestație împotriva

acesteia la Tribunalul Vâlcea, la data de 15 martie 2002. Deci recurenta nu are

calitate procesuală pentru a ataca dispoziția respectivă.

Instanța de apel în mod corect a

statuat că plângerea (contestația) formulată de recurentă trebuia respinsă ca

inadmisibilă.

Față de cele ce preced, Curtea

reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor prevăzute

de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și în consecință se va respinge recursul

declarat de S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 67 din 17 octombrie 2002

a Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

C.

P.R.M.

împotriva deciziei nr. 67 A  din 17 octombrie 2002 a Curții de Apel Pitești,

secția civilă,  pe care o modifică.

Respinge apelul S.C. S. SRL și

înlătură mențiunea privind respingerea contestației formulată de C.P.R.M.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Respinge ca nefondat recursul

intervenientei

S.C.

A. S.A. împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie

2004.