ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1481/2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1481/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

La data de 5 martie 2003 s-a luat în examinare recursul

declarat de pârâții U.A.și U.M.împotriva deciziei civile nr. 146   din 30 iunie

2000  a Curții de Apel Cluj – Secția civilă.

Dezbaterile au

fost consemnate în încheierea cu data de 5 martie 2003, care face parte

integrantă din prezenta iar pronunțarea s-a amânat la l27 martie 2003 apoi la

10 aprilie 2003.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 28 mai 1998 reclamanții V.A.și V.M., S.T. și S.E.au chemat în

judecată pe pârâtul D.P.pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie

obligat să le predea în posesie și folosință imobilul situat în Cluj Napoca,

str. Lombului nr. 1 înscris în CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 să-și ridice

lucrările de construcție efectuate cu rea-credință pe teren sau în caz de refuz

să fie autorizați reclamanții să le ridice pe cheltuiala pârâtului. Au mai

cerut reclamanții ca pârâtul să fie obligat la plata despăgubirilor în sumă de

5.000.000 lei reprezentând echivalentul folosinței imobilului în litigiu

începând cu 1 ianuarie 1996 și până la evacuarea pârâtului.

În motivarea

acțiunii reclamanții afirmă că sunt proprietari în indiviziune ai imobilului

ocupat prin violență în luna ianuarie 1996 de către pârât care pretinde că a

dobândit dreptul de proprietate prin cumpărarea imobilului la licitație dispusă

în vederea recuperării unei creanțe a Băncii Dacia Felix SA Cluj.

Precizează

reclamanții că la data când s-a organizat licitația, în cartea funciară era

notată acțiunea lor în prestație tabulară, ce a făcut obiectul dosarului nr.

8676/1993, și totuși nu au fost citați la desfășurarea licitației publice.

Că ulterior,

prin decizia civilă nr. 1010/1996 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, au fost

anulate formele de executare silită, efectuată prin licitația publică

imobiliară la care pârâtul a adjudecat imobilul.

La termenul de

judecată din 3 iulie 1998, reclamanții și-au extins și completat acțiunea față

de pârâții T.A., L.M., U.A., U.M.M., H.M., solicitând ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se constate nulitatea absolută a actelor de vânzare-cumpărare,

donație, partaj și schimb imobiliar în temeiul cărora pârâții și-au intabulat

dreptul de proprietate; să se dispună rectificarea cărților funciare noi

deschise prin restabilirea situației anterioare actului de licitație declarat nul,

radierea drepturilor de proprietate și uzufruct, intabulate în favoarea

pârâților.

În motivarea

completării și extinderii acțiunii reclamanții arată că prin contractul de

partaj, donație și schimb imobiliar autentificat sub nr. 4343 din septembrie

1996, pârâtul D.P., donează o parte din imobil pârâtei T.A., iar cealaltă parte

pârâților U.A.și U.M.M.. Ulterior pârâta T.A. donează dreptul său de

proprietate pârâtului L.M. și constituie un uzufruct viager pentru pârâta H.M.,

toate aceste operațiuni juridice având loc în condițiile în care licitația a

fost anulată.

Pârâții U.A.și

U.M.M., prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acțiunii, susținând că

sunt proprietari ai imobilului dobândit cu bună credință și cu titlu oneros,

deoarece la data încheierii contractului de schimb imobiliar nu au avut

cunoștință despre procesele purtate pentru anularea licitației.

La rândul său

pârâtul D.P.prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acțiunii deoarece a

încheiat actul de donație și schimb imobiliar, după ce prin decizia nr.

1483/1996 s-a respins apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile

nr. 6054/10 mai 1996 prin care s-a respins acțiunea reclamanților pentru

constatarea nulității actelor de executare silită prin vânzare la licitație a

imobilului și s-a admis cererea sa reconvențională dispunându-se rectificările

intabulărilor din CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 în sensul anulării încheierii

de intabulare nr. 608/1996 și restabilirea situației anterioare în cartea

funciară.

Pârâtul L.M.

prin întâmpinarea depusă în dosar solicită respingerea acțiunii deoarece

contractul încheiat cu T.A.respectă toate prevederile art. 948 C.civ.și art.

1294 C. civ.

Prin sentința

civilă 325/30 iulie 1999 pronunțată de Tribunalul Cluj – Secția civilă acțiunea

reclamanților, așa cum a fost completată și extinsă la termenul de judecată din

3 iulie 1998 a fost admisă în totalitate constatându-se nulitatea absolută a

actelor de dobândire, vânzare-cumpărare, partaj, schimb imobiliar, în temeiul

cărora pârâții au intabulat dreptul de proprietate în favoarea lor în CF 70025

Cluj, nr.top. nou 8313/3/2 și CF nou 119871 Cluj, nr.top. nou 8313/3/1 de la

pârâtul D.P..

S-a dispus

rectificarea acestor CF prin restabilirea situației anterioare actului de

licitație nul prin care pârâtul D.P.și-a intabulat dreptul de proprietăți în CF

70025 sub B + 7; s-a dispus radierea drepturilor de proprietate și uzufruct

intabulate în favoarea pârâților și s-a anulat CF nou 119871 Cluj sub nr. top.

8313/3/3/1.

Pârâtul D.P.a

fost obligat să p redea reclamanților posesia și folosința imobilului din Cluj,

Str. Lombului nr. 1 în scris în CF 70025 Cluj nr.top. 8313/3/3 și să-și ridice

lucrările de construcție efectuate, iar în caz de refuz, au fost autorizați

reclamanții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului și totodată să

plătească reclamanților suma de 5.000.000 lei pentru folosința imobilului în

perioada ianuarie 1996 și până la pronunțarea hotărârii.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța a rețijnut din probele administrate că

reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat

prin sentința civilă nr. 1366/1 februarie 1994 pronunțată de Judecătoria

Cluj-Napoca, prin care a fost obligată pârâta L.M.să încheie cu reclamanții V.

A., V.M., S.T.și S.E.contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la

imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Lombului nr. 1, înscris în CF 70025 Cluj,

nr.top. 8313/3/3 iar în caz de refuz sentința urmând să țină loc de contract,

totodată dispunându-se intabularea cu titlu de cumpărare a dreptului de

proprietate al reclamanților asupra imobilului și menținerea ipotecii

constituite în favoarea Băncii „Dacia Felix” Cluj pentru suma de 1.500.000 lei.

Acțiunea

civilă admisă conform celor arătate a fost notată în CF nr.70025 Cluj la data

de 3 august 1993 cu încheierea nr. 21851/1993.

Cu toate

acestea, în urma licitației publice organizate la 8 decembrie 1995 și la care

reclamanții nu au fost citați, pârâtul D.P.a devenit proprietarul imobilului în

litigiu și și-a intabulat dreptul de proprietate la data de 16 ianuarie 1996.

Ulterior, prin

decizia civilă nr. 1334 din 24 octombrie 1997 pronunțată de Tribunalul Cluj –

devenită irevocabilă s-a dispus anularea procesului-verbal de licitație

încheiat la 18 decembrie 1995 în beneficiul pârâtului D.P.dispunându-se

inclusiv repunerea părților în situația anterioară în sensul reducerii

intabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului fiind respinsă cererea

de rectificare a cărții funciare formulate de pârâtul D.P..

În consecință

s-a reținut că în această situație, declararea nulității actului de licitație,

produce efecte retroactive, afectând și drepturile câștigate de pârâții

subdobânditori chiar dacă aceștia au fost de bună credință și au dobândit, unii

dintre ei, dreptul de proprietate cu titlu oneros.

Împotriva

sentinței civile nr. 325/30 iulie 1999 pronunțată de Tribunalul Cluj au

declarat apel pârâții D.P., U.A.și U.M.M. și reclamanții V.A., V.M., S.T.și

S.E.

Prin decizia

civilă nr. 146/30 iunie 2000 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția civilă

s-a respins ca nefundat apelul declarat de pârâții U.A.și U. M.

Pentru a

respinge apelul pârâților U.A.și U.M., instanța a reținut în esență că

anulându-se prin hotărâre judecătorească irevocabilă licitația prin care

pârâtul D.P.a dobândit prin adjudecare întregul imobil în litigiu actele

subsecvente încheiate cu acesta de către pârâții subachizitori prin care

aceștia au dobândit  drepturi de proprietate și dezmembrăminte ale acestui

drept, sunt la rândul lor, prin derivație, lovite de nulitate.

În această

situație, a socotit instanța de apel, că buna credință a subdobânditorilor nu

poate produce efecte juridice deoarece nu poate fi ignorată hotărârea

judecătorească irevocabilă prin care a fost anulată licitația și desființat

dreptul de proprietate dobândit prin licitația de adjudecatarul D.P..

În sfârșit, a

decis instanța de apel că apelanții U.A.și U.M.M. au calitatea din punct de

vedere juridic a unor succesori cu titlu particular a lui D.P.fiindu-le

opozabile drepturile și obligațiile ce îi revin acestuia în legătură cu

imobilul în litigiu cumpărat, precum și măsurile decise contra pârâtului

D.P.prin hotărârile judecătorești privind imobilul și în care a avut calitatea

de parte.

Prin aceeași

decizie civilă nr. 146/30 iunie 2000 pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a

admis apelul declarat de pârâtul D.P.în sensul că s-au respins pentru lipsa

calității procesuale pasive a pârâtului capetele de cerere privind obligația

acestuia de a preda reclamanților posesia și folosința imobilului revendicat

precum și obligația de a demola construcțiile ridicate pe teren, întrucât

acestea au fost edificate de pârâții soți U.

Apelul

declarat de reclamanți a fost admis în sensul obligării pârâților în părți

egale la plata către reclamanți a sumei totale de 7.445.000 lei cheltuieli de

judecată în primă instanță.

Împotriva

deciziei civile nr. 146 din 30 iunie 2000 au declarat recurs pârâții U.A.și

U.M.M. pe care o critică pentru motive de nelegalitate constând în esență în

următoarele:

- 1 – nu le

sunt opozabile procesele care au avut loc anterior între reclamanții V.A.,

V.M., S.T.și S.E.și pârâtul D.P.pe de o parte și L.M.și Banca „Dacia Felix”

Cluj pe de altă parte.

- 2 – că au

dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în baza unui

contract de vânzare-cumpărare încheiat cu respectarea tuturor prevederilor

legale și nu aveau cunoștință despre procesele anterioare purtate cu privire la

imobilul în litigiu.

- 3 –

reclamanții își întemeiază pretențiile pe un contract de vânzare-cumpărare

provizoriu încheiat la 3 martie 1993 cu L.M., care în realitate este o

simulație ce ascunde un contract de împrumut.

-

sunt cumpărători și constructori de bună credință.

Recursul este

nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Potrivit art.

973 C.civ. convențiile nu au efecte decât între părțile contractante.

O consecință a

principiului relativității convențiilor – consacrat prin art. 973 C.civ.– și în

general al actelor juridice, este că de regulă, nulitatea acestor acte produce

efecte numai în privința părților care au încheiat actul, după cum și actul

însuși nu poate produce efecte decât între părțile contractante. Efectele

nulității se pot răsfrânge însă și asupra terților atunci când acestea au

dobândit drepturi de la partea împotriva căreia s-a pronunțat nulitatea.

Întrucât nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși, este

firesc ca odată cu desființarea dreptului dobândit prin actul juridic de una

dintre părți să înceteze și dreptul subdobânditorului, nulitatea apărând în

acest caz ca o rezoluțiune. Drept urmare, nulitatea invalidează și actele

juridice încheiate cu un terț de titularul dreptului dobândit prin actul

declarat nul ori anulat.

Așa fiind

critica formulată în primul motiv de recurs este nefondată, câtă vreme

recurenților li se opune nulitatea absolută constatată irevocabil prin hotărâre

judecătorească care a desființat titlul de proprietate al autorului lor D.P.,

cu consecința invalidării și a actului juridic încheiat de acesta cu recurenții

U.A.și M. M..

Cu privire la

acest aspect corect a motivat instanța de apel că recurenții U.A.și M. au

calitatea juridică a unor succesori cu titlu particular ai pârâtului D.P.și în

această calitate le sunt opozabile drepturile și obligațiile ce revin acestuia

în legătură cu imobilul în litigiu, dar și cele hotărâte contra lui prin

hotărâri judecătorești în care el a avut calitatea de parte.

Și al doilea

motiv de recurs cată a fi respins ca nefundat pentru considerentele arătate mai

înainte, în legătură cu efectele nulității actului juridic prin care dreptul

celui care înstrăinează un bun imobil este desființat.

Cât privește

caracterul simulat al convenției intervenite între reclamanți și L.M., acest

aspect nu a făcut obiect de judecată nefiind formulată o cerere reconvențională

cu un asemenea capăt de cerere.

În sfârșit nu

p oate fi primită nici critica privind buna credință a recurenților câtă vreme

în cartea funciară era notat litigiul dintre reclamanți și L.M. cu privire la

imobilul în litigiu, iar recurenții au cumpărat imobilul la 11 noiembrie 1996

deși reclamanții și-au înscris dreptul de proprietate în CF 70025 Cluj la 16

ianuarie 1996 situație care putea fi constatată prin consultarea cărții

funciare.

Pentru

considerentele arătate urmează a se respinge recursul ca nefondat.

În conformitate

cu art. 274 C.proc.civ. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de

judecată în favoarea intimaților reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de pârâții U.A.și U.M.M. împotriva deciziei civile nr. 146

din 30 iunie 2000 a Curții de Apel Cluj – Secția Civilă.

Obligă pe

recurenții pârâți U.A.și U.M.M. să plătească intimaților V.A., V.M., S.T.și

S.E.suma de 22.869.000 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  10 aprilie   2003.