ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2923/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2923/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 2354 din 13 octombrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins ca nefondat recursul declarat de SC C.S. SRL Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 43 din 17 iunie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, prin care s-a menținut sentința nr. 1963 din 3 octombrie 2007. În recursul său, SC C.S. SRL susține că instanțele de fond în mod greșit au desființat actul terțului dobânditor fără a desființa actele juridice care au stat la baza înscrierii în patrimoniul SC P. SA. De asemenea a susținut că nu au analizat, în lipsa unei acțiuni în revendicare, legalitatea procesului de privatizare și a transmiterii spațiilor comerciale de la regiile autonome, în raport de regimul juridic al acestora.
Subliniază că nu s-a ținut cont de faptul că în raporturile comerciale, pentru că nu exista alte reglementări speciale se aplică principiile dreptului civil de recunoaștere a vânzării lucrului altuia, cu condiția bunei credințe a terțului dobânditor. Instanța de recurs a apreciat că folosindu-se de majorarea capitalului social pe care chiar FPS a votat-o în AGA din 24 august 1995, pârâta la data de 12 iunie 2003 a vândut un lucru față de care avea numai un drept de folosință. A mai considerat că justificat instanțele au considerat actul încheiat în anul 2003 fraudulos, cu eludarea dispozițiilor imperative privind atributele dreptului de proprietate, iar în aceste condiții cumpărătorul de bună credință este apărat de evicțiune în condițiile stabilite de art. 1344 C. civ.
SC C.S. SRL a formulat contestație în anulare în temeiul art. 318 C. proc. civ. considerând că nu s-a analizat principalul motiv de recurs, respectiv situația juridică a vânzării lucrului altuia, iar pe de altă parte nu s-a pronunțat pe motivul prin care s-a invocat faptul că instanțele anterioare au repus părțile în situația anterioară, în lipsa unei cereri din partea reclamantei. Critică și modul în care s-au examinat problemele vizând despăgubirile solicitate ca urmare a evicțiunii și pe de altă parte restituirea contravalorii îmbunătățirilor. Contestația în anulare este nefondată. Potrivit art. 318 C. proc. civ. „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Din cuprinsul motivării deciziei a cărei retractare se solicită, rezultă că instanța s-a pronunțat asupra tuturor criteriilor formulate, motivând grupat aprecierile asupra vânzării lucrului altuia. S-a considerat că răspunderea pentru evicțiune a fost analizată de instanțe care au obligat pe vânzător în solidar cu AVAS la restituirea prețului actualizat fără îmbunătățirile cerute reclamantei, iar pe de altă parte s-a apreciat că actul încheiat în anul 2003, fraudulos, cu eludarea dispozițiilor imperative privind atributele dreptului de proprietate, stabilindu-se frauda la lege. În aceste condiții se reține că instanța de recurs a examinat în integralitatea lor criticile formulate nefiind întrunite condițiile impuse de art. 318 C. proc.
civ., Situație în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC C.S. SRL Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 2354 de la 13 octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 23 septembrie 2010.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.