ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4962/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 2 din 7 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a III – a civilă a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea prin care reclamanta I.T. a solicitat punerea sub interdicție a pârâtului V.D. Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 318 A din 29 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III – a civilă. Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs reclamanta, fără a-l încadra în vreunul din motivele de casare prevăzute în art. 304 din C. proc. civ., susținând în esență că pârâtul este bolnav psihic. Recursul este nefondat.

Conform art. 142 din C. fam., cel care nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pus sub interdicție. În prezenta cauză, cerințele impuse de acest text de lege pentru a putea fi dispusă punerea sub interdicție a pârâtului nu sunt îndeplinite. Reclamanta a mai formulat o cerere de punere sub interdicție a pârâtului, care a fost respinsă prin sentința nr. 1234/20 noiembrie 2000 a Tribunalului București, secția a III – a civilă, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 764 din 26 februarie 2002, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, decizie prin care s-a stabilit că, potrivit raportului de expertiză medico-legală efectuat în acea cauză, pârâtul are discernământul păstrat, concluzie la care a ajuns și instanța cu ocazia audierii acestuia.

În timp ce se desfășura procesul finalizat prin respingerea cererii reclamantei, aceast a a formulat o nouă cerere de punere sub interdicție a pârâtului, ceea ce formează obiectul prezentei cauze. Astfel cum s-a consemnat în practicaua sentinței tribunalului, la data de 7 ianuarie 2003, pârâtul a fost din nou audiat, iar instanța a constatat că acesta este orientat în timp și spațiu și are reprezentarea situației sale personale. Așa fiind, corect au constatat instanțele că starea sănătății pârâtului nu a suferit modificări de natură a atrage punerea sa sub interdicție. În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta I.T. împotriva deciziei nr. 318 A din 29 mai 2003 a Curții de Apel București, secția a III – a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2003.