ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 449/2003

R O M Â N I A

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

SECȚIA CIVILĂ

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele Primăria Municipiului Târgu Mureș, prin Primar, în numele Consiliului local Târgu Mureș și de S.C. “S.” S.A. Târgu Mureș împotriva deciziei nr.22/A din 2 aprilie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat recurenta-pârâtă S.C. “S.” S.A. Târgu Mureș, prin consilier juridic S.S., precum și intimații-reclamanți B. Z.V. personal și asistat de avocat N.M., Z.A., B.T.A.și L.I., toți reprezentați de același avocat, lipsind recurenta-pârâtă Primăria Municipiului Târgu Mureș, prin Primar, în numele Consiliului local Târgu Mureș. Procedura completă. Consilier juridic S.S. solicită admiterea recursului declarat de S.C.

“S.” S.A. Târgu Mureș, astfel cum a fost formulat și, pe fond, respingerea acțiunii; pune, de asemenea, concluzii de admitere a recursului promovat de Primăria Municipiului Târgu Mureș. Avocat N.M. solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate. Reprezentanta Ministerului Public cere admiterea celor două recursuri, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.83 din 30.03.2001 a Tribunalului Mureș, investit prin declinare de competență de Judecătoria Târgu Mureș a fost admisă acțoinea reclamanților Z.A., B.Z., B.T.A.și L.I., moștenitori ai defuncților B.V.

și L.I. împotriva Statului Român prin Consiliul Local Târgu Mureș și S.C. „S.” S.A., constatându-se nulitatea donației acceptate prin Hotărârea nr.61/19 ianuarie 1951 Comitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului de subordonare regională Târgu Mureș, prin care imobilul situat în Târgu Mureș, str.Furnicilor nr.1 înscris în C.F. 7870 Târgu Mureș, nr.top 5784/1/1/8/2/1 și 5782/2/1/1 a trecut din proprietatea reclamantei Z.A. și a defunctului B.V., antecesorul celorlalți pârâți, în proprietatea orașului Târgu Mureș, dispunându-se restabilirea situației anterioare de carte funciară, prin reînscrierea foștilor proprietari tabulari de foaie de proprietate. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că actul de donație care a stat la baza transferului dreptului de proprietate a fost încheiat prin vicierea consimțământului donatorilor, prin violență, ceea ce conduce la constatarea nulității donației.

Apelurile declarate de Primăria Municipiului Târgu Mureș și S.C. „S.” S.A. împotriva acestei hotărâri, au fost respinse ca nefondate prin decizia nr.22 din 02.04.2002 a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția civilă. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a avut în vedere și că donația nu a fost realizată în formă autentică, cerință legală imperativă prevăzută de art.813 C.civ., precum și de prevederile corespunzătoare din Decretul nr.478/1954. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Primăria Municipiului Târgu Mureș, precum și S.C.”S.” S.A., ambele solicitând modificarea soluției, în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică și nelegală. În primul recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 C.proc.

civ. se susține că Hotărârea nr.61/1951 a Comitetului Executiv competent, prin care s-a acceptat actul de donație, a fost emisă în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la acea dată, și anume Decretul nr.478/1954 privitor la donațiile făcute statului. Totodată, Hotărârea nr.61/1951, fiind un act administrativ individual de autoritate publică, este act autentic, în sensul art.1171 C.civ., fiind deci greșit considerentul reținut de instanțe, anume lipsa formei autentice a actului de donație. În legătură cu vicierea consimțământului prin violență, se susține că nu au fost făcute în cauză astfel de dovezi și oricum aceasta trebuia dovedită în condițiile art.1169 C.civ.. În cel de al doilea recurs este criticată hotărârea dată în apel, susținându-se că hotărârea cuprinde mai mult date generice, fiind făcută o „radiografie” a fostului regim, fără referiri la speța în cauză.

Este invocată și prescripția dreptului la acțiune, conform art.3 și 9 din Decretul nr.167/1958, termenul curgând de la data de 22 decembrie 1989. În legătură cu Hotărârea nr.61/1951 de acceptare a donației, se susține că aceasta a fost emisă în conformitate cu prevederile Decretului nr.478/1954, fiind un act administrativ autentic prin esența lui. Motivele de nulitate invocate de reclamanți nu constituie vicii de consimțământ, nu s-a făcut dovada violenței, astfel că actul de donație este perfect valabil, fiind eronată hotărârea de admitere a acțiunii. Întrucât, prin recursurile declarate se aduc aceleași critici deciziei atacate, acestea urmează a fi analizate împreună.

Examinând hotărârea recurată, precum și criticile aduse acestora prin motivele de recurs, se constată că atât instanța, cât și recurentele au analizat temeinicia și legalitatea acțiunii având ca obiect nulitatea actului de donație, finalizat prin acceptarea donației prin hotărârea nr.61 din 19.01.1951 a Comitetului Executiv a Sfatului Popular Târgu Mureș, în raport cu prevederile Decretului nr.478/1954 privind donațiile făcute statului. Se constată că întreaga analiză este eronată întrucât s-a aplicat un act normativ emis în anul 1954, la un act de donație realizat cu câțiva ani înainte, încălcându-se cu evidență prevederile art.1 din C.civ., potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactivă.

Prin urmare, în speță, nu sunt incidente prevederile decretului menționat, ci dispozițiile legale în vigoare la data încheierii donației, și cum nu au fost invocate și nu există prevederi legale speciale, rezultă că legalitatea și temeinicia actului de donație urmează a fi examinată numai în raport de prevederile C.civ., ceea ce face necesară reluarea judecății pentru soluționarea pricinii în acest cadru juridic. Cu această ocazie, se va examina dacă sunt întrunite în cauză cerințele art.813 C.civ., potrivit căreia toate donațiile se fac prin act autentic. Deci contractul produce efecte juridice numai dacă consimțământul ambelor părți este manifestat în formă autentică, impusă de forma cerută în mod imperativ, sub sancțiunea nulității absolute, deci ad validitatem.

Totodată, instanța de trimitere are a respecta dispozițiile art.315 alin.3 C. proc. civ. (modificat prin O.U.G. nr.138/2000), în sensul de a analiza toate motivele invocate de pârâții-recurenți, dacă mai este cazul, cum ar fi natura juridică a deciziei de acceptare a donației sau mai exact asimilarea ei cu un act autentic, în raport cu prevederile art.1171 C.civ. sau existența viciilor de consimțământ, în prezența cărora acțiunea în nulitate se putea promova într-un termen limitat. Astfel fiind, recursurile de față urmează a fi admise, a se casa hotărârile pronunțate și a se trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de pârâtele Primăria Municipiului Tg. Mureș, prin Primar în numele Consiliului local Tg. Mureș și S.C. “ S.” S.A. Tg. Mureș împotriva deciziei nr.22/A din 2 aprilie 2002 a Curții de Apel Tg. Mureș – Secția civilă. Casează această decizie, precum și sentința nr.83 din 30 martie 2001 a Tribunalului Mureș – Secția civilă și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2003.