ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 114/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Ș.G. în contradictoriu cu Uniunea Avocaților din

România și Baroul de Avocați Maramureș, a solicitat, obligarea primului pârât

să emită decizia de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, în

condițiile art. 11 și art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 și

obligarea celei de a doua pârâte să-l înscrie pe tabloul avocaților.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că

în luna februarie 2001 a depus la baroul Maramureș cerere pentru primirea în

profesia de avocat cu scutire de examen, conform art. 14 alin. (2) lit. b) din

Legea nr. 51/1995 modificată prin Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000.

După susținerea interviului a cărui rezultat nu

i-a fost adus la cunoștință de către Baroul Maramureș, a primit la 10 iulie

2001, decizia nr. 1130/2001 a Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din

România, prin care i s-a respins cererea de scutire de examen în raport de

„temeiurile de fapt” cuprinse în avizul baroului.

Contestația formulată împotriva deciziei nu i-a

fost soluționată până în prezent.

Solicită a se avea în vedere refuzul

nejustificat al autorităților administrative a Uniunii Avocaților din România

de a soluționa și a răspunde în termenul prevăzut de lege privind recunoașterea

unui drept, astfel s-au încălcat flagrant dispozițiile legale și Constituționale

și lezează un interes legitim, tocmai de către cei ce sunt chemați să apere

drepturile și libertățile omului în numele legii și Constituției României.

Se arată că refuzul autorității administrate

este vădit, după toate diligențele depuse pe parcursul derulării procedurii

legale de soluționare a cererii care și-a urmat cursul începând cu 15 ianuarie

2001 data înregistrării cererii la baroul Maramureș iar contestația primită la

Consiliul Uniunii Avocaților din România la 23 iulie 2001.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința nr. 348 din 17 octombrie 2001, a

respins acțiunea ca fiind prematur formulată, actul administrativ care putea fi

atacat în contencios fiind decizia Consiliului Uniunii Avocaților, act care nu

s-a emis încă.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a

declarat recurs, susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât instanța

nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei de calitate procesuală pasive a

Baroului Maramureș invocată prin întâmpinare și s-a omis faptul că obiectul

acțiunii vizează tocmai refuzul nejustificat de soluționare a contestației

formulate la Consiliul Uniunii Avocaților.

Recursul este fondat.

În conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1)

C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de

procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în total sau în

parte, cercetarea în fond a pricinii. Alin. (2), prevede că excepțiile nu vor

putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se

administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.

Nepronunțarea instanței pe excepția de lipsă de

calitate procesuală pasivă a Baroului Maramureș, constituie un motiv de casare

a hotărârii.

De precizat că și cealaltă critică privind nesoluționarea

capătului de cerere privind constatarea refuzului nejustificat al autorităților

administrative a Uniunii Avocaților din România de a soluționa și a răspunde în

termenul prevăzut de lege privind recunoașterea unui drept este fondată,

instanța omițând a se pronunța asupra ei, astfel că se impune casarea hotărârii

cu trimitere, în baza art. 313 C. proc. civ.

Susținerea instanței că acțiunea este prematur

formulată atâta timp cât nu s-a emis decizia Consiliului Uniunii Avocaților

este legală, în contractul în care se atacă numai decizia comisiei permanente.

În speță obiectul acțiunii cuprinde și refuzul nejustificat

al autorității competente de a emite decizie, astfel că acțiunea trebuie

analizată și sub acest capăt de cerere, el nemai prezentând relevanță numai

dacă între timp s-ar emite decizie de Consiliul Uniunii Avocaților, situație în

care va fi analizată aceasta din urmă.

Văzând dispozițiile art. 313 C. proc. civ., se

va admite recursul și se va casa hotărârea cu trimitere spre rejudecare la

aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Ș.G.

împotriva sentinței civile nr. 348 din 17 octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința cu trimitere spre rejudecare la

aceeași instanță

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 ianuarie 2003.