ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3543/2009

Asupra

recursurilor penale de față;

Prin încheierea din 14 octombrie 2009 a

Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în

dosarul nr. 759/293/2008, în baza art. 300/2 C. proc. pen. s-a menținut măsura

arestării preventive luată față de inculpații I.D.

, S.D.C. și G.O.

În esență, s-a constatat că în cauză

există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații

au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați și că în mod corect s-a

reținut temeiul

prev. de

art. 148 lit. f) C.

proc. pen. la luarea măsurii arestării preventive.

Această

măsură s-a luat cu respectarea dispozițiilor

legale

raportat la starea de fapt cu care a fost sesizată instanța, constatându-se

legalitatea ei. Această măsură a fost menținută pe baza condamnării, chiar

nedefinitivă și de aceea nu se poate ignora hotărârea pronunțată de un tribunal

competent, respectându-se dispozițiile procesual penale și ale CEDO.

Actele procedurale existente la dosar

relevă faptul că inculpaților le-au fost asigurate până în prezent toate

garanțiile

procesuale atât în privința derulării

procesului penal,cât și a privării

lor de libertate.

Văzând natura

infracțiunilor comise, circumstanțele în care se reține că inculpații ar fi

comis faptele, violența cu care au acționat și

ușurința cu care au folosit forța pentru a intra

în posesia obiectului

căutat, aparținând părții vătămate,

precum și circumstanțele personale ale inculpaților. Curtea de Apel a constatat

că interesul

societății în sensul privării

de libertate a inculpaților există, astfel că

se impune menținerea

stării de arest preventiv a acestora, fiind

astfel

realizat și scopul

prev.

de

art. 136 alin.

(1) C. proc. pen., constând în

buna desfășurare a

procesului penal.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații

G.O. și S.D.C.

Curtea reține că potrivit art. 141alin.

(1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se

dispune menținerea

arestării preventive

poate fi atacată separat cu recurs.

încheierea prin care instanța de recurs,

verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului în

condițiile art. 300/2 rap. la art. 160

b

C. proc. pen., dispune, după

caz, revocarea sau menținerea arestării preventive este definitivă.

În speță, încheierea atacată de către

inculpați a fost pronunțată de către curtea de apel, ca instanță investită cu

soluționarea recursurilor declarate de inculpați, pe fondul cauzei, astfel

încât potrivit celor expuse anterior calea de atac exercitată de către

inculpați împotriva respectivei încheieri este

inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, conform art. 385/15 pct. 1 lit.

a)

C. proc. pen.

Văzând și

disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibile recursurile

declarate de inculpații

G.O. și S.D.C.

împotriva încheierii

din 14 octombrie 2009

a Curții de Apel Brașov, secția penală și

pentru

cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 759/293/2008.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumei de câte 300 lei cu

titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei

reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 octombrie

2009.