ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 851/2003

S-a luat în

examinare conflictul negativ de competență intervenit între Tribunalul Olt și

Tribunalul Vâlcea cu ocazia soluționării contestației formulate de C.N. împotriva

deciziei nr.8/2/893 din 23 iulie 2002 emisă de Regionala CFR Craiova.

În lipsa

părților care nu au fost citate.

C U R T E A

Asupra

conflictului negativ de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația

înregistrată sub nr.3439/26.08.2002 la Tribunalul Vâlcea, contestatorul C.N.M.

a solicitat anularea deciziei nr.8/2/892/23.07.2002 emisă de Regionala C.F.R.

Craiova, prin care i s-a desfăcut contractul de muncă, precum și reintegrarea

pe postul deținut anterior, cu plata drepturilor bănești ce i se cuvin.

Tribunalul Vâlcea,

prin sentința civilă nr.593/24.10.2002, a admis excepția de necompetență

teritorială și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Tribunalului Olt.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că, potrivit art.72 din Legea nr.168/1999, cererile

referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi  se adresează  instanței

judecătorești în a  cărei circumscripție își are sediul unitatea, indiferent

dacă aceasta are sau nu personalitate juridică sau dacă angajatorul este

persoană fizică.

Tribunalul Olt,

prin sentința  civilă nr.21/20.01.2003, a admis excepția  necompetenței

teritoriale de soluționare a cauzei, a declinat competența soluționării cauzei

în favoarea Tribunalului Dolj și a trimis dosarul la Curtea Supremă de Justiție

în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Curtea urmează să

stabilească, în conformitate cu dispozițiile art.22 alin.3 din C.proc.civ.,

competența de soluționare a cauzei având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.72

din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, cererile

referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței

judecătorești competente în a cărei circumscripție își are sediul unitatea, iar

prin art.2 din aceeași lege se arată că termenul de unitate desemnează persoana

juridică care utilizează munca prestată de salariați.

Din cuprinsul

dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă, fără echivoc, că intenția

legiuitorului a fost să dea spre soluționare conflictele de muncă instanțelor

judecătorești în a cărei circumscripție își are sediul unitatea cu

personalitate  juridică.

În speță, unitatea

emitentă deciziei de imputare nr.8/2/892/23.07.2002 care constituie obiectul

contestației este Regionala C.F.R. Craiova cu care contestatorul se află în

raporturi juridice de muncă.

Așa fiind,

competența teritorială în soluționarea cauzei revine Tribunalului Dolj în a

cărei rază teritorială își are sediul unitatea, în sensul anterior menționat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește în

favoarea Tribunalului Dolj competența de soluționare a cauzei  privind pe C.N. și

Regionala C.F. Craiova.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 4 martie 2003.