ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 738/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 1729 pronunțată

la data de 29 martie 2002, Curtea Supremă de Justiție a dispus strămutarea

judecării cauzei de la Tribunalul Dolj la Tribunalul Vâlcea, menținând actele

îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat cauza.

Tribunalul Vâlcea, prin decizia

penală nr. 775 din 24 iunie 2002 a dispus admiterea recursurilor formulate de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și partea vătămată S.E.C., a casat

sentința penală și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Ulterior, prin sentința penală nr. 3795

din 9 septembrie 2002 Judecătoria Craiova a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Rm. Vâlcea, pe considerentul că, prin efectul

admiterii cererii de strămutare a judecării cauzei de la Tribunalul Dolj la

Tribunalul Vâlcea s-a strămutat și judecarea fondului cauzei și nu numai

strămutarea judecării recursului.

În urma declinării de competență și

a înaintării dosarului, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Vâlcea

la nr. 10603/2002.

În termenul legal prevăzut de art. 39

alin. (2) C. proc. pen., partea vătămată a invocat excepția de necompetență

teritorială a Judecătoriei Rm. Vâlcea, întemeiată pe considerentele expuse în

cererea scrisă pe care aceasta a depus-o la dosarul cauzei.

Judecătoria Rm. Vâlcea prin sentința

penală nr. 1026 din 16 octombrie 2002 a admis excepția de necompetență

teritorială invocată de partea vătămată S.E.C. și a declinat competența de

soluționare a cauzei privind pe partea vătămată și pe inculpatul S.T., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., în favoarea Judecătoriei

Craiova.

Prin aceeași sentință constatându-se

ivirea conflictului negativ de competență a fost sesizată Curtea Supremă de

Justiție, pentru a se pronunța cu privire la acest conflict.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Curții Supreme de Justiție sub nr. 4867/2002.

Curtea analizând hotărârile

pronunțate constată, că printr-o încheiere din 29 martie 2002 instanța supremă

a admis cererea de strămutare formulată de partea vătămată și a dispus

strămutarea judecării cauzei de la Tribunalul Dolj la Tribunalul Vâlcea.

Ca urmare, Tribunalul Vâlcea a

devenit competent să soluționeze recursul formulat de partea vătămată și

Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova împotriva sentinței penale, prin care

s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului S.T., în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. h).

Împotriva deciziei de respingere a

recursurilor, pronunțată de Tribunalul Vâlcea a formulat contestație în anulare

partea vătămată. Calea extraordinară de atac a fost admisă de Tribunalul Vâlcea

prin decizia penală nr. 775 din 24 iunie 2002 și în consecință s-a anulat

decizia penală atacată și rejudecând s-au admis recursurile formulate de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Craiova și recurentul S.E.C., împotriva sentinței

penale nr. 28867 din 5 iunie 2000 a Judecătoriei Craiova, hotărâre care a fost

casată și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond.

Este de observat că în dispozitivul

deciziei nr. 775 din 24 iunie 2002 instanța de recurs nu specifică instanța de

fond căreia a decis să-i trimită cauza spre rejudecare, dar din considerentele

hotărârii rezultă că a avut în vedere ca instanță de fond Judecătoria Craiova.

Curtea apreciază că Tribunalul

Vâlcea, care soluționând recursurile declarate, le-a admis și a casat sentința

atacată dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova, a

pronunțat o hotărâre greșită sub acest din urmă aspect, al stabilirii

competenței judecării cauzei în fond de către Judecătoria Craiova, deoarece nu

era în măsură să dispună rejudecarea de către o instanță ce nu se află în raza

sa teritorială, nefiindu-i subordonată ierarhic.

În plus ca efect al strămutării

dispuse de instanța supremă, pentru o bună administrare a justiției și pentru

considerentele arătate, Curtea apreciază că în speță competența soluționării

cauzei revine Judecătoriei Rm. Vâlcea ca instanță de fond aflată în raza

teritorială a Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 43 alin. (7) C. proc.

pen., stabilește competența soluționării cauzei privind pe inculpatul S.T. în

favoarea Judecătoriei Rm. Vâlcea, căreia i se trimite dosarul spre competentă

soluționare.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 februarie 2003.