ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8355/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 20 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 36752/3/2006, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciind că aspectele invocate ca fiind neconstituționale nu au legătură cu obiectul cauzei - nulitatea adopției. Din cuprinsul acestei încheieri rezultă că, în mod repetat, mandatarului recurentului i s-a pus în vedere să păstreze solemnitatea ședinței de judecată și să-și expună punctul de vedere numai atunci când instanța îi acordă cuvântul. De asemenea, acestuia i s-a atras atenția să-și cenzureze atitudinea și modul de adresare, atât față de partea adversă, cât și față de completul de judecată.

Împotriva încheierii de ședință sus-menționate a formulat cerere de recurs la data de 22 ianuarie 2011, reclamantul E.N.G., prin mandatar E.D.M., prin care a invocat dispozițiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., apreciind că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești atunci când i-a respins cererile formulate ca inadmisibile, cereri nesusținute oral în ședință publică. Din expunerea de motive a cererii de recurs, rezultă că recurentul-reclamant reclamă modalitatea în care judecătorii au fost sau sunt numiți în funcție, respectiv, pe bază de interviu, modalitatea de evaluare a acestora, alături de alte solicitări care în mod evident nu au legătură cu cadrul procesual de față.

Analizând cererea de recurs din perspectiva lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, și având în vedere și apărările pertinente formulate în cauză, Înalta Curte constată următoarele: În drept, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992: "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial.

De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile." În ceea ce privește excepția tardivității recursului invocată de intimata-intervenientă H.D.M., Înalta Curte o va respinge, întrucât cererea de recurs a fost expediată prin poștă, plicul anexat cererii de recurs evidențiind respectarea termenului 48 de ore prescris de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Criticile referitoare la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate nu pot fi reținute, întrucât instanța anterioară a pronunțat încheierea atacată cu respectarea dispozițiilor art. 29 alin. (5) din această lege, constatând că aspectele contestate din perspectiva constituționalității nu au legătură cu pricina de față. Toate celelalte susțineri ale recurentului-reclamant nu vor fi analizate, întrucât exced cadrului procesual de învestire, constituind, în circumstanțele cauzei de față, încă o dovadă pregnantă a modului abuziv de exercitare a drepturilor procedurale. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul reclamantului ca nefondat. Pe temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ., recurentul-reclamant fiind considerat în culpă procesuală, va fi obligat la plata sumei de 1.000 RON către intimata-intervenientă H.D.M., cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a avut în vedere la cuantificarea cheltuielilor de judecată și criteriul complexității cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția tardivității recursului invocată de intimata - intervenientă H.D.M. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul E.N.G. împotriva Încheierii din 20 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 36752/3/2006, privind respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale. Obligă pe recurentul - reclamant E.N.G. la plata sumei de 1.000 RON către intimata-intervenientă H.D.M., reprezentând cheltuieli de judecată reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2011.