ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8189/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8189/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin Decizia civilă nr. 65A din 26 ianuarie 2011 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date împotriva Sentinței civile nr. 2737 din 20 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Călărași în contradictoriu cu pârâtul T.V.G. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că apelanta-reclamantă a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 4 RON și timbrul judiciar de 0,15 RON, însă aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, ceea ce face aplicabilă sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului. În motivarea recursului a susținut că potrivit H.G. nr. 1367/2009 instituția este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, fiind finanțată integral de la bugetul de stat, că potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 bugetele unor asemenea instituții se aprobă în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în M. Of. și că Legea bugetului de stat pentru anul 2011 a fost publicată în M. Of. nr. 879/28.12.2010. În acest context, susține că la data pronunțării deciziei atacate reclamanta nu dispunea de fondurile necesare achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, fapt ce a fost comunicat instanței de apel.
Recurenta-reclamantă a formulat critici și cu privire la fondul pricinii, susținând că în mod greșit instanța de fond nu a luat în considerare dispozițiile obiectivului nr. 2 lit. d) din H.G. nr. 1347/2007, precum și ale Decretului Prefectului de Roma. Analizând recursul în limitele criticilor formulate, ce pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge, pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc în mod anticipat. Sancțiunea neîndeplinirii obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, cu anularea acțiunii sau a cererii.
Apelanta-reclamantă a fost citată cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflată la dosar apel. Mai mult, instanța a amânat chiar pronunțarea, pentru a da posibilitatea reclamantei să achite taxa de timbru. Este adevărat că Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a învederat instanței de apel motivele pentru care nu a putut achita taxele judiciare de timbru, însă acestea nu constituie temeiuri pentru înlăturarea sancțiunii prevăzute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997. Pe de o parte, din redactarea textului de lege, rezultă caracterul imperativ al obligației de achitare anticipată a taxelor judiciare de timbru.
Pe de altă parte, față de cuantumul extrem de mic al acestor taxe, respectiv 4 RON pentru taxa judiciară de timbru și 0,15 RON pentru timbrul judiciar, nu poate fi luată în considerarea susținerea recurentei în sensul că nu dispunea de buget la data soluționării apelului. De aceea, se constată că în mod corect curtea de apel a procedat la anularea ca netimbrat a apelului. Cât privește criticile privind fondul pricinii, formulate prin recurs, față de împrejurarea că în apel nu s-a verificat legalitatea și temeinicia sentinței apelate, acestea nu vor fi analizate nici de instanța de recurs. Pentru toate aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date împotriva Deciziei nr. 65 A din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.