ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3069/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1 din 13 ianuarie 2010 a Curtea de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibilă, excepția, de nelegalitate formulată de reclamanții R.G., R.I., R.A., R.D., R.D., R.G. junior și R.C., în contradictoriu cu pârâții Ț.C.D., Ț.D.V., și O.C.P.I. Bihor. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: Prin sesizarea Curții de Apel Oradea cu excepția de nelegalitate, reclamanții R.G., R.I., R.A., R.D., R.D., R.G. junior și R.C. au solicitat constatarea nelegalității avizului nr. 646/2000 emis de O.C.P.I.

Bihor, întrucât avizul contravine dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 7/1996. S-a arătat în considerentele sentinței atacate că avizul tehnic nr. 646/2000 constă în fapt în ștampila aplicată de către pârât pe planul cadastrul, ștampila care, însă, nu produce efecte juridice prin ea însăși. Astfel, instanța de fond a constatat că avizul tehnic nr. 646/2000 nu este un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a apreciat excepția de nelegalitate ca fiind inadmisibilă. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs reclamanții R.I., R.A., R.D., R.D., R.G. junior, R.C., R.A., R.D.D., R.D. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., recurenții au arătat, în esență, că în mod greșit avizul tehnic pe care îl emite un O.J.C. nu a fost calificat ca și act administrativ, din moment ce avizarea unui plan cadastral este o condiție sine qua non pentru intabularea ulterioară în cartea funciară (CF) a unui plan cadastral nou format. În opinia recurenților avizul cadastral naște raportul juridic care permite beneficiarului documentației cadastrale să ceară intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară, iar avizul nu poate fi încorporat într-o simplă ștampilă ci trebuie motivat pentru a nu conduce la abuzuri sau la situații paradoxale ca același teren să se găsească în 2 coli C.F. S-a mai arătat că avizul a cărui nelegalitate a fost invocată pe calea excepției încalcă dispozițiile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 7/1996.

Prin întâmpinare, O.J.C.P.I. Bihor a arătat că stabilirea amplasamentului și identificarea unui imobil nu cad în atribuțiile acestei instituții, recepția cadastrală fiind stabilită prin art. 10 din Legea nr. 7/1996 republicată, astfel că pretențiile recurenților - reclamanți sunt neîntemeiate. Examinând cauza prin prisma criticilor invocate de recurent Înalta Curte de Casație și Justiție reține că acestea nu se subsumează motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., iar prin perspectiva art. 304 1 C. proc. civ., concluzia care se desprinde pe baza probatoriul existent și a normelor legale incidente este aceea că nu există motive pentru desființarea (casare/modificarea) sentinței atacate.

Prin încheierea din 26 mai 2009, Secția civilă mixtă a Curții de Apel Oradea a sesizat secția contencios administrativ și fiscal a aceleiași curți de apel cu excepția de nelegalitate întemeiată pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, invocată de recurenții - reclamanți și care privește avizul O.J.C.G.C. Bihor nr. 646/2000 prin care s-a avizat planul de amplasare și delimitare a cadastralului cu nr. 528 și fișa bunului imobil prin care s-a desprins suprafața de 200 mp din top 5889/4 din C.F. 11694 Oradea. În mod corect, instanța de contencios a observat că avizul tehnic în discuție constă în fapt în ștampila aplicată de către pârât pe plan cadastral, că această avizare este o condiție prealabilă pentru ca proprietarul bunului imobil să poată solicita înscrierea în C.F.

a imobilelor prevăzute în planul cadastral, fără însă ca această ștampilă să producă efecte juridice prin ea însăși. Pentru a concluziona astfel, judecătorul fondului s-a raportat la dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 care definesc noțiunea de act administrativ. Reținând că avizul tehnic nr. 646/2000 nu a dat naștere, nu a modificat sau stins raporturile juridice, apreciind numai faptul cadastral de amplasare și delimitare a unor bunuri imobile, cu nr. 528 și 529, este corect întocmit de către expert, în mod legal prima instanță a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate în discuție. Aspectele menționate în cererea de recurs vizează mai degrabă probleme legat de fondul pricinii aflate în recurs la Curtea de Apel Oradea și pot fi lămurite în cadrul acelui litigiu, dar în nici un caz prin invocarea nelegalității invocate pe cale de excepție în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Pentru cele punctate, văzând și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de R.I., R.A., R.D., R.D., R.G. junior, R.C., R.A., R.D.D., R.D. împotriva sentinței civile nr. 1 din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2010.